Carti... la firul ierbii!

Acum cateva zile, va invitam pe pagina de facebook a blogului la un eveniment organizat de Roaba de cultura si de editura Tritonic. Eu am participat, asa ca ieri seara, stand comod pe un petic de iarba din Herastrau, am luat parte la o discutie despre carti intr-un mediu mai noncoformist.

Tema aleasa a fost romanul de dragoste, si cine era mai potrivit sa vorbeasca despre asta daca nu Adina Speteanu si Monica Ramirez, doua autoare ale caror titluri se regasesc in colectia Casmir? Discutia a fost moderata de Bogdan Hrib care, desi s-a declarat mai degraba un fan al romanelor de actiune, a stat de vorba timp de o ora despre motivul pentru care iubirea e atat de prezenta in literatura.

"Toata lumea are nevoie de iubire", acesta a parut sa fie raspunsul unanim cu care trebuie sa fiu de acord. Pana la urma, nu de asta citim romane de dragoste? Fie pentru ca dorim sa petrecem cateva ore/zile intr-un univers paralel in care Fat Frumos chiar apare pe un cal alb sau pentru ca ne plac povestile de dragoste imposibile, cert este ca avem nevoie de dragoste in viata si in cartile noastre. Iubirea da sare si piper vietii si desavarseste cartile, indiferent daca sunt sau nu romane de dragoste.

Partea interesanta a intregului eveniment - evident, pe langa locatie - a fost faptul ca ni s-a oferit microfonul pentru a pune intrebari. Mai reticenti la inceput, pana la urma ne-am "dat drumul" si am aflat cate ceva despre iubirea... dintre autori si personajele lor! Si drept rasplata pentru intrebarile noastre, am primit carti semnate asa ca acum, alaturi de Crima la timpul trecut, in biblioteca mea troneaza Traficantul de umbre, de care urmeaza sa ma apuc cat de curand.

Daca ati ratat intalnirea "la firul ierbii", o sa aiba loc una identica peste doua spatamani, insa de data aceasta, tema va fi romanul fantasy, horror sau thriller. Asadar, aduceti-va o paturica de picnic si... sa discutam despre carti!

Leapsa literara (part II)

Pentru ca i-am dat Andrei o mana de ajutor la detaliile legata de crearea unei postari-leapsa si pentru ca mi-a placut ideea, deci nu vreau s-o vad "putrezind" aici, am sa raspund si eu la ea si am s-o dau mai departe la randul meu ca sa se imprastie prin blogosfera.
Asadar, Andra ne propunea sa alegem 5 genuri literare si pentru fiecare gen, sa numim cartea sau seria noastra preferata. Puteti doar sa mentionati titlurile, sa va motivati sau nu alegerea, sa adugati sau nu o poza/coperta cartii ... Puteti sa abordati leapsa aceasta cum vreti voi :)
Eu as vorbi la infinit despre carti, deci o sa bat campii (cu gratie, sper) la fiecare alegere. Si pentru ca pentru mine, cartile = evadare intr-o alta lume, am sa aleg genurile care sugereaza imediat ideea de "alta lume": SF si Fantasy. Si ca sa ajung la 5, adaug Young Adult, Politist si Romance. (Genurile sunt asezate in ordinea preferintei.)


1) Science Fiction - ciclul Roboti de Isaac Asimov.
Am inceput cu SF-ul nu numai pentru ca este genul meu preferat, dar si pentru ca era cea mai grea alegere. Am iubit atat de multe carti din atat de multe motive diferite. Unele prezentau niste rase extraterestre la care nu m-as fi gandit intr-o mie de ani, altele aveau niste personaje pe care n-ai cum sa nu le iubesti, altele prezinta o lume care pare atat de reala incat cand le termin, ma intreb de ce nu se intampla cu adevarat, altele aveau niste premize care te lasa cu gura cascata...
Si totusi, pana la urma mi-am ales 'copilul preferat', Asimov si seria lui primind acest titlu. Pentru ca Asimov a dat sentimente unui robot. Pentru ca Asimov m-a facut sa iubesc un robot (literlamente, adica la fel cum unele fane Twilight s-au indragostit de Edward, eu m-am indragositit de Daneel). Pentru ca Asimov a facut ca o masa de metal si piele artificiala sa mi se para mai umana decat o mare parte din omenire. Pentru ca Asimov m-a facut sa plang intr-un SF. Pentru ca pur si simplu omul asta e un Geniu (cu G imens) care scrie atat de frumos, care are idei atat de bune incat nu se poate sa nu-ti placa.

2) Fantasy - saga Cantec de Gheata si Foc de George R.R. Martin.
Mai are sens sa spun ce iubesc la seria asta? Am vorbit atat de mult despre ea, am explicat atat de multor oameni si pe net, si in lumea reala care sunt toate acele elemente care m-au facut sa vreau ca aceste carti sa nu se temrine niciodata incat chiar nu stiu ce as putea sa mai adaug. Am vorbit despre cartile astea pana si in cadrul unui proiect pentru ora de engleza in care trebuia sa sustinem o ora de curs vorbind despre o carte. Iubesc seria asta. Iubesc tot ce are legatura cu ea. Iubesc autorul. Iubesc lumea acestei carti. Si sincer ma indoiesc ca cineva va reusi vreodata s-o detroneze.

3) Young Adult - seria Amurg de Stephenie Meyer.
Pentru mine, YA e un gen... aparte. Imi plac cartile de acest gen. Imi place sa citesc povesti de dragoste intre adolescenti mai mult sau mai putin supranaturali. Imi place sa vad ce fel de creaturi creaza autorii si cum isi imagineaza ca sunt ele. Imi place sa vad cum isi imagineaza ei ca va arata lumea dupa o apocalipsa. Imi place sa pot sa termin o carte intr-o zi pentru ca sunt extrem de usor de citit.
Se simte ca urmeaz aun "dar", nu? Dar o data ce le termin, o data ce le inchid, nu vreau decat sa oftez (de tristete). Sunt la fel. Toate. Unele sunt mai bune, unele sunt mai proaste, dar toate mi se par facute dupa un sablon. Cred ca asta e si ideea. Si nu ma deranjeaza in timp ce le citesc, atunci traiesc in acea lume si atat. Dar o data ce le inchid si analizez povestea, imi dau seama ca am mai intalnit-o. Asadar, e greu de ales o carte/serie preferata. Nu pot sa aleg dupa poveste, sau dupa personaje, care sunt xeroxuri. Asa ca am ales dupa cum m-a facut sa ma simt.
Cat timp citeam Twilight, am simtit incredibil de intens. Nu neaparat faptul ca "eram cu adevarat acolo", asta mi se intampla la majoritatea cartilor, ci pur si simplu sentimentele din carte erau sentimentele mele, si erau la o intensitate iesita din comun. Normal, analizand cartea, povestea e previzibila, finalul e fortat (si il detest), personajele sunt plate si vampirii sclipesc, deci n-ar trebui sa fie pe primul loc. Si totusi e, din cauza/datorita felului in care e scrisa, felului in care sentimentele descrise parca explodeaza din tine, nu sunt doar cuvinte pe foi albe.

4) Politist - 320 de pisici negre de Rodica Ojog-Brasoveanu.
Asta e o carte pe care trebuie sa o cititi. O sa radeti cu lacrimi. E scrisa superb (ca toate cartile Doamnei), are niste personaje memorabile, mai ales Melania Lupu, care este un personaj pe care n-ai cum sa nu-l iubesti si admiri, in timp ce-l compatimesti pe maiorul Cristescu. Cititi-o si o sa intelegeti de ce e preferata mea ;).

5) Romance - Crima la timpul trecut de Adina Speteanu.
Desi cartea in sine e mai sus in topul meu personal, genul "romance" e al 5lea in ordinea preferintelor. Am ales aceasta carte si din motivele subiective evidente, dar si din motive absolut obiective. E un roman bun. E o lectura superba. E scris cu o maturitate incredibila (chestie pe care i-o lauda toata lumea, inclusiv cei care se pricep, nu doar eu). E un roman pe care mi-ar placea sa-l citeasca toti tinerii din Romania (de fapt, mi-ar placea sa-l citeasca toata lumea, dar mai ales tinerii. Nu pentru ca e un roman pentru ei - caci nu e, e pentru toate varstele - ci pentru ca ei sa vada ca visele se pot conctretiza si la noi in tara, nu doar in mult-slavitul Occident, sau in Afara, care sunt atat de dorite astazi incat in vorbire, simti majuscula cuvintelor).


Cam atat despre genurile & seriile mele preferate. Acum e randul vostru, asa ca dau aceasta leapsa mai lui Sorin, lui Cori, Mariei, Danielei, fetelor de la Walking on Letters, fetelor de la Love for Books si oricui doreste s-o preia.
De asemenea, ca un fel de win-win situation, va propun tuturor ca dupa ce postati raspunsurile voastre, sa lasati printr-un comentariu aici un link catre postarea de pe blogul vostru. Asa, eu o sa vad cam cum se imprastie leapsa si voi o sa va faceti reclama :). Nu e obligatoriu!
Spor la alegerea titlurilor preferate!

A rezolvat o "Crima la timpul trecut" (interviu)

Orice om poate face minuni daca isi foloseste imaginatia. Insa pentru a putea sa arate publicului care este magia sa, este nevoie de curaj, forta si perseverenta. Si tocmai aceste lucruri fac ca acele persoane aparent simple, ce pot fi cu usurinta ignorate in statia de autobuz sau pe langa care trecem in parc, sa ne dezvaluie lumi cu totul noi.

Una din aceste persoane este o tanara de 18 ani, pe care am avut norocul de a o intalni in ziua in care si-a lansat prima ei carte si pe care, desigur, ati cunoscut-o si voi prin intermediul blogului: Adina Speteanu, autoarea cartii Crima la Timpul Trecut.

Ce as putea sa zic? Este primul interviu pe care l-am luat si sunt destul de stangace si emotionata cand imi astern propriile ganduri pe alb pentru ca sunt sigura ca nu voi reusi sa transpun toate sentimentele pe care le-am simtit in ora ce mi-a fost acordata de aceasta tanara, a carei sursa de inspiratie este insasi viata.
Asadar pentru a face ca articolul sa para monden, m-am decis sa fie sub forma intrebare-raspuns.

P.I. Se presupune ca fiecare autor are o sursa de inspiratie, fie ca e un animalut, un loc anume, o melodie, o persoana. Care a fost imboldul tau pentru a scrie aceasta carte?
A.S. Nu stiu sigur, probabil ca toate la un loc. Toate povestile  pe care le-am auzit, toti oamenii pe care i-am analizat pe strada, tot ce am trait mi-a fost sursa de inspiratie.

P.I. Cand ai considerat ca lucrarea ta este suficient de buna pentru a fi publicata?
A.S. Dupa ce am terminat-o, am citit-o si rectit-o de o mie de ori si dupa ce Ghanda mi-a spus ca merita, atunci am incercat. Desigur ca pana in clipa in care mi s-a confirmat publicarea nu am crezut ca voi reusi. Am avut multe perioade in care am vrut sa renunt, dar apoi imi dadeam seama ca trebuie sa mai incerc si asta pana cand am fost acceptata.

P.I. Cum vezi viitorul in promovarea cartii?
A.S. Planuiesc sa promovez cartea alaturi de voi, de editura si de amicii pe care mi i-am facut pe Internet. Consider ca este responsabilitatea mea ca autor sa promovez cartea, nu sa las totul pe seama editurii.

P.I. Atunci presupun ca vei face un tur prin tara pentru a-ti promova lucarea.
A.S. Asta nu stiu. Si din pacate nu tine de mine pentrru ca am nevoie si de sprijinul editurii. Adevarul este ca ar fi foarte frumos si ca ideea ma tenteaza foarte mult, dar in aceeasi masura este si greu de realizat dat fiind ca de la toamna voi fi in clasa a XII-a.

P.I. Cum de ai avut ideea de a scrie despre aceasta drama?
A.S. Nu stiu de unde mi-a venit ideea. Am vrut sa scriu ceva mai matur si altfel. Cartea am scris-o incredibil de repede si am fost surprinsa sa vad ca nu am avut nici o dificultate in a-mi exprima ideile.

P.I. Sa inteleg ca ai scris ceeace ai simtit, nu?
A.S. Da. Adica nu am o preferinta pentru relatiile roz. Gata: cei doi s-au vazut, s-au placut si vor trai fericiti pana la adanci batraneti. Oricat as vrea, nu pot sa cred in ele. Plus ca eu nu accept lucrurile care vin mult prea usor, lucruri pentru care nu am facut mai nimic pentru a le obtine. Doar lucrurile pentru care lupt ca sa le realizez sunt cele pe care le apreciez cu adevarat.

P.I. As vrea sa stiu cum ai vazut-o tu pe Ema ca femeie.
A.S. Eroina mea nu este tipologia fetei puternice, care invinge orice. Pentru ca sincera sa fiu, cartea este bazata pe fapte reale. Astfel de drame se intampla des si este un lucru trist si nu toata lumea poate trece usor peste. Nu toata lumea spune: “Gata! M-am trezit, a trecut si nu o sa ma mai gandesc la ce s-a intamplat!” In viata fiecarei persoane sunt momente in care trecutul reinvie, iar asta a daramat-o pe Ema, motiv pentru care aproape tot romanul plange. Ea nu stie sa faca altceva. Nu poate sa treaca decat astfel peste. Exista asemenea persoane care trebuie sa fie luate cu bune si rele. Pentru ca Ema inca din copilarie a intampinat greutati si a avut nevoie de intelegere si iubire, de care insa, nu a avut parte, dar asta in loc sa o intareasca, precum se intampla cu unele persoane, a doborat-o din punct de vedere emotional.

P.I. Fiecare scriitor atunci cand creeaza un personaj se transpune oarecum in el, iar orice cititor, vede autorul in personajul principal. Cum tratezi tu aceasta problema?
A.S. Avand in vedere ca majoritatea prietenilor mei care au citit aceasta carte imi sunt colegi inca din clasa a V-a, chiar au crezut acest lucru si a fost destul de complicat sa le explic ca nu sunt eu si ca nu ma vad pe mine in eroina. Nu am nici o legatura. Inca de la primele douazeci de pagini, acestia mi-au spus: “Mai, eu in capul meu, te vad pe tine cand citesc. Te rog spune-mi cum arata personajul, ca eu nu mai inteleg nimic.”
Chiar si familia dupa primele o suta de pagini imi spunea ca tot pe mine ma regaseste in personajul Emei si intr-adevar mi-a luta ceva pana le-am explicat nu sunt eu si ca nu am idee cum mi-au venit ideile.

P.I. In incheiere, care crezi ca ar fi succesul cartilor in general pe viitor?
A.S. Cred ca succesul consta in salvarea cartlor care poate fi realizata de adolescenti si de copii de acum pentru ca daca reusesti sa le insufli iubirea prin lectura, ei cu siguranta vor transmite mai departe.

Rezultatele concursului de vara

Imi cer scuze pentru intarziere, stiu ca v-am promis ca anuntam rezultate concursului nostru "2 in 1" ieri, insa n-am avut acces la internet toata ziua. Asadar, cu o mica intarziere, castigatorii sunt:



• Castigatorul unei carti in valoare de maxim 40 RON oferita de libris.ro este !Melamine. Clasamentul final a fost:
- !Melamine - 92 comentarii;
- Laurentzyu - 74 comentarii;
- giorgiana - 67 comentarii;
- Elena G - 19 comentarii;
Restul au avut cu totii sub 10 comentarii.

• Castigtorul unui exemplar cu autograf personalizat din Crima la timpul trecut este Ady. (Avand in vedere ca autoarea ne-a ajutat, oferindu-ne o carte ca premiu la concurs si alegand ea intrebarea, tot ea a ales si castigatorul).

O sa rog castigatorii sa trimita cate un e-mail la adresa povesti_intunecate@yahoo.com cu numele adresa si numarul lor de telefon. (In cazul concursului libris.ro, trebuie inclus in mail si un link la cartea dorita, iar in cazul romanului Crima..., numele pentru care sa fie scrisa dedicatia.)

Crima la timpul trecut (recenzie II)

Eu v-am tot innebunit in ultimul timp cu recomandari si stiri despre romanul Crima la timpul trecut, asa ca i-am dat ocazia si Andruskai sa-si spuna parerea despre carte in recenzia ei de vineri. Insa nu pot sa nu va spun si eu cum mi s-a parut cartea pe care am promovat-o din tot sufletul de atata timp:

"Dragostea vindeca oameni - pe cei ce o daruiesc, dar si pe cei ce o primesc." Karl Menninger.

Asa debuteaza cartea Crima la timpul trecut, promitand astfel o poveste de dragoste. Si intr-adevar este un roman de dragoste, dar nu numai despre astea e vorba. Eu am considerat-o cartea unor drame. Ema, protagonista romanului, a trecut printr-o experienta traumatizanta cu 9 ani in urma. Si in ciuda faptului ca, de meserie, este psiholog, a fost incapabila sa depaseasca momentul. Pentru ea, totul e la fel de dureros. Si, o data ce este fortata sa se intoarca acasa, totul revine in mintea ei, la fel de viu si de actual ca si cum cei 9 ani n-ar fi existat.

N-o sa va dezvalui mai mult pentru ca toata placerea cartii sta in descoperirea pagina cu pagina a tuturor detaliilor dramei Emei si din punerea impreuna a tuturor pieselor puzzle-ului pe care ea trebuie sa-l rezolve o data cu intoarcerea acasa. Daca va reusi sau nu sa se "puna la un loc", sa invete nu sa treaca peste trecut - caci asta nu se poate - ci sa-l accepte si sa invete sa traiasca cu adevarat, in ciuda amintirilor dureroase veti afla citind Crima la timpul trecut.

Ceea ce am sa va spun, insa, este ca e o placere sa citesti acest roman. In primul rand, imi place enorm stilul Adinei. Frazele sunt scurte, dinamice si pline de detaliile pe care le-ar remarca intr-adevar un om aflat in situatia descrisa. Poti sa vezi apusul, poti sa simti materialul perdelei pe piele, poti sa auzi zgomotele unei case... Si totul fara sa abunde, lasand cititorul sa-si imagineze la randul lui mare parte din detalii.

De asemenea, sunt de acord cu editorul ei, care a afirmat la lansare ca a fost surprins de maturitatea personajelor. Nu ai nicio clipa vreo indoiala ca Ema a trecut de mult de adolescenta si ca acum este o tanara independenta. Nu ai nicio indoiala ca durerea personajelor greu incercate de viata este reala, veridica. Si asta este intr-adevar surprinzator, pentru ca autoarea nu a trecut prin nimic asemanator.

Asadar, va recomand romanul din toata inima, pentru ca veti avea parte nu numai de o poveste usor de indragit, dar si de dovada ca tinerii inca ciitesc, ca romanii stiu sa scrie si ca un tanar din zilele noastre poate intr-adevar produce un roman valoros!

PS: Nu uitati ca astazi este ultima zi in care puteti castiga aceasta carte sau una la alegere de pe libris.ro participand la concursul nostru.

Crima la timpul trecut (recenzie I)

Imi vine foarte greu sa imi amintesc exact ziua in care m-am trezit in mana cu o carte cu coperta roz care ilustra o papusa de portelan sparta, pentru ca atunci stiu doar ca s-au intamplat mult prea multe evenimente care s-au amestecat. Si asa, amestecate cum erau, mi s-au intiparit in minte precum un tatuaj. Stiu doar ca am iesit de la un examen extrem de greu, am oprit la o florarie, unde am luat primul buchet si cand am ajuns la cafeneaua Carada, am zarit o tanara zambitoare ai carei ochi verzi abia daca se zareau printre culorile buchetelor primite. A venit la mine si am felicitat-o pentru reusita de a publica prima ei carte. Mi-a zambit si m-a imbratisat in momentul in care i-am strecurat buchetul meu simplu in mana, dupa care am intrat in cafenea, unde am fost intampinata de un stand de carti.

Crima la timpul trecut se numeste cartea pentru care eu ma prezentasem in ziua aceea acolo, pe care la scurt timp am si achizitionat-o. Am privit-o cu atentie si am rasfoit-o curioasa, insa nu era nici o recenzie pe coperta, nici cel mai mic indiciu despre ce ar putea contine, insa ceva imi spunea ca avea sa merite. Si iata ca exact la o saptamana de cand am primit-o semnata de catre autoare, m-am apucat sa o citesc.
Despre ce este vorba? In mare stiti din postarile anterioare al Ghandei, dar povestea in sine este mult mai pasionala, mai tragica si mai misterioasa decat se lasa sa se vada.

Ema Barbulescu este exact tipologia femeii care a suferit, a murit si a renascut din propria-i cenusa. Dupa ce...dar ce fac eu aici? Spoilere!? Nu dragilor, de data aceasta nu va voi mai povesti actiunea pentru ca altfel va veti face o idee despre ea.

Ideea cartii este aceea ca oricat de mult ai gresi si oricat de mult rau ai face unei persoane, daca aceasta te iubeste cu adevarat, va putea sa-ti ierte trecutul si sa traiasca alaturi de tine un prezent magic. Scrisa in propozitii scurte, dar concise cu o incarcatura emotionala mult mai mare decat as fi crezut, povestea scrisa de Adina Speteanu m-a atins pana in cele mai ascunse colturi ale inimii. Nu trebuie sa ai curaj ca sa iubesti, ci doar sa ai curajul necsar sa lupti pentru persoana pe care fie ca vrei, fie ca nu....o iubesti. Dar pe langa toate acestea nici macar in carti iubirea nu este lasata libera si incurajata sa fie indeplinita, pentru ca mereu apar obstacole mai mult sau mai putin grave. Si cu toate acestea se poate sa fi fericit daca stii cand sa alegi momentul potrivit pentru a deschide usa potrivita.

Oh mi-e atat de greu sa ma invart in jurul cozii si sa ma abtin sa nu spun mai mult decat trebuie....pentru ca tot ce trebuie sa stiti dragilor, este ca aceasta este una din putinele carti care chiar m-au lasat fara replica, critica si idei de a scrie orice despre ea.

PS: Nu uitati ca pana duminica, puteti castiga aceasta carte sau una la alegere de pe libris.ro daca participati la concursul nostru.

Concurs de vara

A trecut ceva vreme de cand n-am mai organizat un concurs pe blog si, ca sa ne revansam, de data asta va oferim 2 concursuri intr-unul singur. Cu ajutorul librariei online libris.ro si multumita Adinei Speteanu si editurii Tritonic, premiile puse la bataie sunt:

• O carte la alegere din libraria libris.ro, inclusiv dintre cartile in limba engelza (totul in limita a 40 RON)
• Un exemplar din Crima la timpul trecut, cu autograf personalizat din partea autoarei. (detalii despre carte: click; un scurt fragment: click).

Pentru a castiga cartea la alegere oferita de libris.ro, tot ce trebuie sa faceti este sa postati cat mai multe comentarii in perioada in care se desfasoara concursul, 20-24 iunie.

Pentru a castiga romanul Crima la timpul trecut, trebuie sa raspundeti in cadrul acestei postari la o intrebare pusa direct de autoare:
De ce ati vrea sa cititi o carte scrisa de o tanara de 18 ani?
Aveti timp sa raspundeti pana pe 24 iunie (inclusiv)

Castigatorii vor fi anuntati pe data de 25 iunie. Mult succes tuturor!

Lansare la timpul trecut

Calduroasa. Joviala. Familiara. Poate incredibila.

Cred ca asa as putea sa rezum rapid si simplu lansarea cartii Crima la timpul trecut, de Adina Speteanu. Si acum insist pe "incredibila", pentru ca inca nu-mi vine sa cred ca scriu despre colega mea, ca acum numele ei apare pe o carte reala, lansata deja pe piata, care poate fi cumparata de straini, citita de straini... Si pentru asta, Adina are toate felicitarile mele.


Pentru ca a avut cujarul sa-si publice "nebuniile" (cum le spune ea) pe un blog. Pentru ca a inceput sa creada in ele si sa "militeze" pentru ele. Pentru ca a facut in asa fel incat povesitile ei, printre care si Crima la timpul trecut (pe care am inceput-o si ard de nerabdare sa-i aflu finalul) sa ajunga in mainile unui editor si pentru ca, prin ceea ce scrie, l-a convins ca "nebuneiile" ar putea deveni o carte de succes. Pentru asta si pentru multe altele, eu simt nevoia sa-o felicit, dar si sa-i multumesc pentru ca le imparte cu noi.

Lansarea s-a tinut intr-o cafenea si principalii (dar nu singurii) prezenti am fost noi, colegii ei din Mishu. "Speech"-ul a fost natural, fara machiaj si fara floricele. Pur si simplu ea vorbindu-ne poate pentru prima data despre ce inseamna cu adevarat scrisul pentru ea, despre cum atunci cand scrie i se pare ca o alta persoana pune stapanire pe ea, cum acesta e modul prin care se poate exprima liberm prin care se poate elibera de tot ce strange in ea. Pe scurt, un discurs care evidentia ca nu s-a schimbat nimic, ca este aceeasi "ea", exact asa cum o cunoastem (poate putin emotionata, dar ascunzand-o).

Mama ei in schimb nu s-a sfiit sa-mi spuna ca se simte mai emotionata chiar decat Adina, dar si extrem de mandra. Si se vedea asta nu numai din felul in care vorbea, ci si in sclipirea din ochi (oricat de cliche suna, sclipirea chiar era acolo).

Despre povestea cartii nu am aflat nimic nou fata de ce v-am spus deja in postarea despre carte (pe care o gasiti aici), atat ea cat si editorul incercand sa amplifice senzatia de mister, care sa ne stimuleze imaginatia. Am sa incerc sa contribui si eu la asta si n-am sa va spun nimic din ce am aflat incepand cartea, ci am sa inchei simplu, indemnandu-va sa cititi voi insiva cartea. Nu pentru ca e colega mea, nu pentru ca e romanca sau pentru ca a pornit de la a tasta din placere si a ajuns la a-si lansa o carte, ci pentru ca intr-adevar povestea este superba si te face sa simti cu adevarat ceea ce simte Ema, personajul principal. Stiu ca ma repet, dar cititi-o pentru ca merita!

PS: Crima la timpul trecut se poate comanda si pe net, aici. Puteti citi o descriere a cartii aici. De asemenea, gasiti un scurt fragment aici.

Lansare Crima la timpul trecut

Acum ceva vreme, va invitam la lansarea cartii unei colege de liceu, Adina Speteanu, dar la acea vreme nu stiam exact cand si unde. Acum reinnoiesc invitatia, avand o data si un loc: marti, 12 iunie, ora 18:00, Cafeneaua Carada.

In plus, gasiti un scurt fragment din Crima la timpul trecut aici.

Crima la timpul trecut

Pentru prima data de cand m-am apucat de blogger-it, ma simt mandra sa scriu aici, mandra ca pot fi eu cea care va da vestea.

In ultimul timp, v-am tot vorbit despre carti fantasy si SF, dar prezentarea de astazi este despre o poveste de dragoste. Insa diferenta care ma face mandra nu este genul cartii, ci faptul ca autoarea e "de-a noastra". Si nu ma refer doar la faptul ca e romanca. Adina Speteanu are 18 ani - deci aproximativ de varsta noastra - si aceasta este prima ei carte publicata. A inceput sa scrie acum cativa ani, ca hobby, impartasind ceea ce crea pe un blog personal.

Apoi, incet-incet, distractia a devenit ceva serios si iata ca in curand, Adina isi lanseaza cartea Crima la timpul trecut. Normal, subsemnata ei colega de liceu o sa fie prezenta la lansare, la rand pentru autograf. Si o sa pastrez cartea ca pe o dovada ca orice e posibil, daca exista vointa!

Acum insa, o sa incerc sa fiu putin mai obiectiva si sa va spun ca povestea merita citita. (Cunoscand autoarea, am norocul de a fi citit povestea, asa ca ma puteti crede). E un roman care te tine in suspans, care te obliga sa intorci foaia ca sa afli continuarea, sa afli misterele din povestea Emei. N-am sa va dezvalui insa nimic, alegand sa va impartasesc doar prezentarea oficiala a cartii de pe site-ul Tritonic:

"A te indragosti de persoana nepotrivita nu este cel mai sanatos lucru. Dar cand acea persoana se dovedeste a fi si cea mai potrivita, lucrurile iau o intorsatura ciudata, aproape mortala.

Dupa noua ani in care Ema a incercat sa uite ceea ce a distrus-o si sa duca o viata normala, o veste ingrozitoare o aduce inapoi „acasa”, locul in care toata tragedia a inceput. Nimic nu mai este ca inainte. Durerea creste cu fiecare secunda, iar Adela, sora si unicul ei sprijin, este moarta. Prinsa intre furie si tristete, Ema cade in capcana domnului Predescu si porneste in cautarea criminalului Adelei. Condusa doar de propriile ei puteri si de o dorinta fierbinte de razbunare, ajunge intr-o lupta in care supravietuirea este unicul scop. Iar dragostea pare sa-i ingreuneze misiunea cu fiecare clipa. Constransa de indoieli si remuscari, speriata de amintirile trecutului ei intunecat, trebuie sa aleaga intre a lupta pentru ceea ce simte, sau a fugi din calea posibilei ei fericiri pentru totdeauna. Dar ezitarea complica lucrurile si aproape ca ii pune viata in pericol..."

Sursa

Asadar, daca eu nu v-am convins, descrierea cred ca a reusit si sper sa ne intalnim la lansare (Nu se stie deocamdata sigur cand va fi aceasta, insa daca nu mai apar modificari, se va intampla pe undeva prin prima jumatate a lunii iunie. O sa va anunt imediat ce aflu locul si data exacta.) Eu sigur voi fi acolo!