Blog   |  Despre   |  Recenzii   |  Book Bloggers of Bucharest                        
Anunț!
Începând din data de 27 iulie 2017, blogul s-a mutat la adresa jurnalul-unei-cititoare.ro. Aceasta este o versiune statică a lui de până la acea dată.

Vei fi redirecționat automat spre noul website în 15 secunde.
Acolo, vei putea folosi funcția de căutare de pe bara din dreapta pentru a găsi articolele mai vechi.

miercuri, 27 noiembrie 2013

O lume intr-o alta lume

Cred ca asa pot descrie cel mai bine atmosfera de la Gaudeamus. Pur si simplu intrarea in pavilionul central din Romexpo a devenit o poarta catre o alta lume. Si, la randul ei, acea lume era doar o statie intermediara, un peron cu sute si sute de trenuri gata sa ne poarte pe toti in lumi care asteapta sa fie descoperite si redescoperite.


Am o slabiciune pentru carti. Vorbind cu alti cititori, nici macar nu-mi dau seama ce minunat e sa cunosti oameni care iti impartasesc pasiunea, insa out there, in the real world, incercand sa incheg o conversatie despre vreo carte care m-a marcat sau mi-a schimbat viata si intampinand priviri mirate, mi s-a intamplat sa-mi dau seama ca nu toata lumea simte la fel fata de carti, ca nu toti stiu ce comori pot ascunde. Da, stiu, "cartile ascund comori" e marele cliseu pe care il serveste orice cititor oricui, insa motivul e destul de simplu: e adevarat.

Dar la Gaudeamus nu e nevoie sa explici asta nimanui. Nimeni nu te face sa simti nevoia sa-ti aperi pasiunea sau chiar pe tine insuti, nimeni nu se indoieste ca miile si miile de carti stranse la un loc sunt un mic coltisor de Rai si o persoana incarcata cu pungi mai ceva decat stereotipul cu femeia iesita la shopping in mall straneste doar aprecierea celor din jur. La Gaudeamus, oamenii inteleg. Si exista momente cand simti nevoia sa te inconjori cu astfel de oameni, chiar daca nu-i cunosti si nici ei nu te cunosc pe tine. E vorba despre atmosfera.

Si exact asta iubesc eu la targul asta de carte. Si la toate celelalte. Atmosfera si, desigur, evenimentele care sunt cireasa de pe tortul acesta urias numit Gaudeamus. Pentru ca la lansari (cel putin la cele la care am participat eu) oamenii sunt deschisi. Iti vorbesc in primul rand despre ei inisisi, si asta cere curaj. Pentru ca in cartile acelea sunt bucatele din ei, din sufletele lor, fragmente pe care au ales sa le imparta cu tine. Si desi fiecare scriitor e diferit, desi unii sunt emotionati, altii sunt joviali, altii impresionati ca "a venit totusi cineva", unii increzatori ca cititorii lor ii iubesc, in ochii tuturor e aceeasi luminita, aceeasi pasiune pentru ca oamenilor acestora le place enorm ceea ce fac. Si asta se vede si mai ales se simte in fiecare cuvant.

Nu am participat doar la lansari in prezenta autorilor, ci si la cateva evenimente in care erau prezenti doar "laudatori" si chiar si asa, oamenii aceia erau acolo pentru noi, cititorii, incercand sa ne convinga ca e pacat ca acele povesti sa nu faca parte din noi. Se vedea ca le placusera, se vedea ca aveau incredere in romanele despre care vorbeau si in oamenii despre care vorbeau. Si toti aveau doar lucruri frumoase de spus.

Initial, planuiam sa va vorbesc despre fiecare lansare in parte in cate un articol independent, dar mi-am dat seama ca toate, puse la un loc, mi-au transformat cele doua zile in care am fost la targ in momente unice, in experiente de neratat si in mici crampeie de fericire de care aveam cu adevarat nevoie mai mult ca oricand. Dar nu pot sa nu le mentionez, multumindu-le tuturor oamenilor implicati ca mi-au facut lumea sa para un loc ceva mai fericit, ca mi-au confirmat ca in marea aceasta de oameni exista destui care sunt frumosi pe diauntru, care ascund in suflete niste povesti minunate si care au curajul sa le imparaseasca acelora dispusi sa le primeasca in sufletele lor. Si, desigur, le multumesc celorlalte mii de cititori de acolo pentru ca exista pur si simplu :)

Bariere de fum de Monica Ramirez - De fapt, nu a fost doar lansarea volumului 4 al seriei Alina Marinescu, ci si relansarea intregii serii intr-un format nou care mie mi se pare ca arata superb. Eventimentul in sine a fost putin mai restrans decat se anuntase pe facebook, insa Monica a vorbit atat de frumos despre ce inseamna acea poveste pentru ea incat aveai senzatia ca vorbeste doar pentru tine, restul lumii disparand usor in ceata, iar fragmentul pe care ni l-a citit a fost suficient cat sa ma faca sa vreau sa ma apuc imediat de citit. In plus, ca tot vorbeam despre atmosfera, mi-a ramas intiparit in minte faptul ca s-a vorbit despre editura Tritonic ca despre o familie, ceea ce intr-adevar parea ca sunt. Si familia "din buletin" a Monicai a fost prezenta, aceasta fiind prima ei lansare la care au participat si copiii ei, care mie mi s-au parut foarte mandri de mami a lor :)

Destine pierdute de Adina Speteanu - Si fiica de suflet a Monicai a avut propria ei lansare la care atat Monica, cat si Bogdan Hrib nu mai conteneau cu laudele pentru ca Adina nu numai ca a scris o poveste care poate concura cu orice roman YA, dar a crezut in ea suficient incat sa nu devina o poveste uitata intr-un raft (sau in memoria unui laptop), ci sa ajunga in casele romanilor. Si in cazul ei, vampirii nu sunt doar un pretext pentru niste dark-supermani de care se indragosteste toata lumea, ci sunt persoane care au fost in primul si in primul rand oameni si care acum sunt fortati sa se impace cu lumea in care nu credeau si cu destinul pe care nu l-au dorit sau cerut vreodata. Plus ca exista si strigoi ;)

Praf de stele si Fundatia de Isaac Asimov - Daca va spun ca Fundatia este considerata una dintre cartile despre care e aproape rusinos sa declari ca n-ai citit-o, e de-ajuns? Sau mai bine reformulez si va spun ca e un roman pe care pur si simplu nu se poate sa nu-l cititi pentru ca e atat de interesant si de verosimil incat nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva, peste sute si mii de ani, lumea nu va arata exact asa si Asimov nu va fi considerat un mare profet al secolului nostru. In plus, la lansare au fost mentionate cateva dintre titlurile aflate in lucru la Paladin, titluri care m-au facut sa incerc mental sa-mi reorganizez biblioteca pentru a le face lor.

Anticipatia 2014 - Inainte sa inceapa lansarea, am avut cateva minute de confuzie pentru ca erau prezenti o gramada de oameni din lumea SF-ului romanesc, mare parte din ei semnand articole sau povesti din almanah, asa ca ma intrebam cine o sa fie vorbitor si cine spectator. Si momentele de la sfarsit in care isi semnau dedicatii unii altora mi s-au parut pur si simplu fascinante, pentru ca pareau cu totii niste prieteni vechi care se bucura sa impartaseasca impreuna succesul de a vedea ca SF-ul, mai ales cel romanesc, e inca puternic.

CPSF - Uneori, la evenimentele CPSF, ma simt invidioasa pe toata lumea din jurul meu pentru ca toti au cate o poveste frumoasa despre cum au descoperit aceasta revista in copilarie sau adolescenta si despre cum asta i-a influentat de-a lungul timpului. Insa de fiecare data nu-mi pot retine un zambet pentru ca aceasta noua editie este inceputul povestii mele frumoase in care luna de luna astept cu nerabdare momentele linistite in care pot descoperi ce surprize imi rezerva noul numar si sper ca peste ani, la aparitia numarului 100 sa vad si eu in public un tanar usor invidios care abia asteapta sa-si inceapa propria poveste cu iz de povestire SF.

Asteptand in Ghermana de Danut Ungureanu - Avand in vedere ca romanul se afla a treia editie, inseamna ca in mod evident e ceva de capul lui. Avand in vedere ca oameni cu un cuvant care cantareste greu se inghesuie sa vorbeasca despre romanul tau, spunand ca nu le vine sa creada ca au onoarea de a prezenta un asemenea roman, inseamna ca Asteptand in Ghermana trebuie citit. Si avand in vedere ca am citit in CPSF o poveste semnata de acelasi autor si mi-a placut enorm, inseamna ca deja pentru primul loc de pe lista mea de to read se bat mult prea multe carti.

Si ca veni vorba despre listele mele, am postat zilele trecute pe pagina de facebook a blogului o poza cu un turn de carti care, in pacate, nu era al meu. Ei bine, intre timp mi-am facut si eu unul cu care o sa ma laud zilele astea tot pe facebook :)

Gelosi? Bun! Atunci la anul veniti si voi la Gaudeamus ;)

Nota: pozele nu's ale mele, aparatul meu a decis sa dea coltu', asa ca le-am ciordit de pe net, de pe paginile de facebook ale editurilor in cauza si de pe pagina targului :)

2 comentarii:

  1. Din pacate eu am reusit sa ajung la Gaudeamus doar in utlima zi, prin urmare am ratat o multime de evenimente. In ciuda acestui lucru atat eu, cat si prietenii cu care am fost, ne-am putut bucura de sentimentul acela unic de a avea in jur numai persoane care iti inteleg pasiunea pentru citit, asa cum ai zis si tu. Evenimentul in sine mi s-a parut reusit si sper ca la anul sa reusesc sa ajung si eu la toate evenimentele organizate in cadrul targului ^^

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru frumoasele cuvinte...
    Danut Ungureanu

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.