Ieri dimineață, în jurul orei 10, am ajuns la Observatorul Astronomic din Suceava pentru a descoperi care sunt provocările scriitorilor contemporani de SF. Florin Haidamac, Liviu Surugiu, Ciprian Mitoceanu, Doina Roman şi George Lazăr, moderați de Alex Lamba, au vorbit despre probleme diverse, de la a convinge editurile să aibă încredere şi să investească în autori români, până la a reuşi să ajungă cu carțile lor la tinerii cititori. Discuția a fost puțin deturnată la final, atunci când Ovidiu Bufnilă ne-a tinut o prelegere despre branding, care s-a continuat şi după eveniment.
După o pauză de socializare în cadrul căreia am dat şi primul meu interviu (pentru Galaxia imaginarului, o să vă arăt rezultatul atunci când apare), ne-am strâns în biblioteca universității pentru a participa la alte lansări, unde atenția mi-a fost prinsă de Moştenitorii, un volum de proză scurtă a unor tineri cu potențial, dintre care erau prezenți trei. Fetele erau simpatic de emoționante, dar mi s-au părut mândre dincolo de emoții şi abia aşept să ajung acasă să le citesc textele.
După amiază a avut loc o schimbare în program şi a avut loc decernarea premilor RomCon. Castigătorii îi găsiți în articolul dedicat de pe blogul Golem14.
Tot după amiază, am profitat de faptul că ne aflam la un observator astronomic şi am mers la planetarium, unde am trait unul din acele momente pe care cuvintele nu le pot descrie îndeajuns. Momentul în care s-a stins lumina care simula apusul şi au apărut stelele în deplina lor splendoare, am rămas mută de uimire, era pur şi simplu incredibil. Cuprindeam cu privirea sute de stele, mii de lumi posibile, printre care noi suntem doar un fir de praf... Te face să te simti mare şi mic în acelaşi timp.
Nici nu ne-am obişnuit bine privirea cu lumina de afară şi au şi început lansările: antologia Eroi fară voie, rezultatului atelierului de creative writing ai cărui membri au rămas uniți în cadrul cenaclului Secția 14, apoi volumul Rămăşițele viselor de Liviu Sururgiu.
Pe seară, după cină, am demonstrat că fanii SF-ului n-au nevoie de prea multe: chiar şi în mijlocul unei pene de curent, discuțiile au continuat. Ba chiar am avut parte şi de un miniconcert de chitară din partea Adrianei Muscă.
Totuşi, m-a prins oboseala din urmă, aşa că m-am culcat devreme, ca să fiu fresh pentru ziua a treia (care, sincer, nu vreau să vină, pentru că nu vreau să se termine).
După o pauză de socializare în cadrul căreia am dat şi primul meu interviu (pentru Galaxia imaginarului, o să vă arăt rezultatul atunci când apare), ne-am strâns în biblioteca universității pentru a participa la alte lansări, unde atenția mi-a fost prinsă de Moştenitorii, un volum de proză scurtă a unor tineri cu potențial, dintre care erau prezenți trei. Fetele erau simpatic de emoționante, dar mi s-au părut mândre dincolo de emoții şi abia aşept să ajung acasă să le citesc textele.
După amiază a avut loc o schimbare în program şi a avut loc decernarea premilor RomCon. Castigătorii îi găsiți în articolul dedicat de pe blogul Golem14.
Tot după amiază, am profitat de faptul că ne aflam la un observator astronomic şi am mers la planetarium, unde am trait unul din acele momente pe care cuvintele nu le pot descrie îndeajuns. Momentul în care s-a stins lumina care simula apusul şi au apărut stelele în deplina lor splendoare, am rămas mută de uimire, era pur şi simplu incredibil. Cuprindeam cu privirea sute de stele, mii de lumi posibile, printre care noi suntem doar un fir de praf... Te face să te simti mare şi mic în acelaşi timp.
Nici nu ne-am obişnuit bine privirea cu lumina de afară şi au şi început lansările: antologia Eroi fară voie, rezultatului atelierului de creative writing ai cărui membri au rămas uniți în cadrul cenaclului Secția 14, apoi volumul Rămăşițele viselor de Liviu Sururgiu.
Pe seară, după cină, am demonstrat că fanii SF-ului n-au nevoie de prea multe: chiar şi în mijlocul unei pene de curent, discuțiile au continuat. Ba chiar am avut parte şi de un miniconcert de chitară din partea Adrianei Muscă.
Totuşi, m-a prins oboseala din urmă, aşa că m-am culcat devreme, ca să fiu fresh pentru ziua a treia (care, sincer, nu vreau să vină, pentru că nu vreau să se termine).
Imi place mult sa citesc "pagina" asta de jurnal. E relaxant. Si prin ce povestesti tu, chiar mi-as dori sa fi fost si eu acolo. M-ai facut curioasa in privinta cartii de proza scurta, "Mostenitorii". Astept o poza cu cartea si, de ce nu, recenzia - ori cel putin parerea - ta despre carte ^.^
RăspundețiȘtergerexx
Până ajung eu „la zi” cu lista mea de lecturi, poți să aflii mai multe despre carte pe facebook: https://www.facebook.com/Mostenitorii
Ștergere