Sper că ați petrecut ziua de Crăciun exat așa cum v-ați dorit. Eu am avut o dimineață splendidă, am primit exact ce mi-am dorit (căăăărți!!), apoi m-am băgat la căldurică (oh, well, în București oricum a fost extrem de cald ieri, dar de dragul tradiției, mi-am făcut o cană mare de ciocolată caldă) și m-am pus pe citit Fulgi de iubire, unul din cadourile din partea editurii Trei pentru că e o carte care merge citită în preajma Crăciunului și care e atât de plină de zăpadă încât parcă am uitat că afară părea să înceapă primăvara.
Povestea:
Sunt de fapt trei povești, fiecare semnată de alt autor, fiecare cu personajele și povestea ei, însă ceea ce e foarte fain și pentru mine a fost o surpriză neașteptată e că toate cele 3 povești sunt interconectate, că toate de desfășoară în același loc, aproape în același timp și deci trebuie citite în ordine pentru că se leagă.
Pe scurt, în ajunul Crăciunului, un tren rămâne blocat în preajma unui mic orășel. Din tren vor coborî o fată care va repara inima frântă a unui locuitor, câteva majorete care îi vor ajuta pe doi prieteni să-și dea seama ce relație există între ei și fostul iubit al unei tinere care trebuie să ia o decizie majoră în legătură cu ea însăși.
Rezultatul? 3 povești de Crăciun pline de zăpadă, iubire și de miracole de Crăciun.
Părerea mea:
Spusesem la un momnet dat că prin înveliș (copertă, titlu, autori, rândurile de pe ultima copertă), fiecare carte promite ceva. Dacă ați văzut vreodată vreun film de Crăciun, din acela cu iubire și miracole, atunci știți exact ce promitea această carte: 3 filme în proză. Bonus, părea genul de carte pe care dacă o scuturi deasupra unui cozonac, o să curgă zahăr pudră din ea direct pe prăjitură.
Ok, poate exagerez, cert e că e exact ceea ce pare: o carte dulce, previzibilă, dar simpatică, despre Magia Crăciunului. Problema acestor „basme” cu happy-end e că după un timp, deja faptul că absolut nimic rău nu se poate întâmpla devine deranjant. Chiar nu există niciun străin periculos? Niciun îngheț ucigaș? Niciun accident de mașină în urma căruia ciineva să fie serios accidentat? Nu mă înțelegeți greșit, sunt fată și iubesc o poveste roz cu happy-end din când în când, daaaar nu s-ar putea să fim puțiiiiin mai realiști? Nu cât să stricăm povestea, dar cât să existe puține tensiune. Puțin mai multă decât cea dată de un iubit care nu răspunde la telefon...
Oricum, în afară de excesul de noroc chior pe care îl au inconștienții, am mai avut două probleme cu volumul ăsta. Prima a fost faptul că n-am găsit diferențe de stil între cele 3 povești. Adică serios, au fost 3 autori, fiecare cu povestea lui, nu? Da, bine, toate se întâmplau în același loc, deci a existat o colaborare, dar zău că am simțit că citesc un roman unitar. Diferențele dintre cele 3 povești erau date de personajele centrale și atât. Dacă am fi fost anunțațti că sunt 3 povești scrise în colaborare, era ok, dar la începutul fiecărei povești era menționat un autor diferit... deci unde sunt diferențele?
A doua (și ultima) au fost personajele. Stereotipii mai mari și mai late nu cred că am mai găsit. N-am călcat niciodată în SUA, dar zău că mi-e greu să cred că toate lucrurile care se spun despre ei sunt adevărate... dar această carte aproape că vrea să mă convingă că sunt. Serios, singurul lucru pe care nu l-am găsit a fost un obez, în rest au fost 100% americănisme.
Totuși, e o carte de Crăciun, așa că încă de când m-am apucat de citit, mi-am propus să n-o judec prea dur. A fost simpatică, dulce, drăguță, amuzantă pe alocuri, personajele au avut chiar câteva replici de-a dreptul istețe, au fost câteva situații atât de ridicole încât au devenit extrem de amuzante... Pe scurt, dacă vreți să vă relaxați și n-aveți chef de un film de Crăciun, încercați Fulgi de iubire. Se citește extrem de repede și e numai bună pentru o vacanță în care vrei doar să lenevești în pat :)
Povestea:
Sunt de fapt trei povești, fiecare semnată de alt autor, fiecare cu personajele și povestea ei, însă ceea ce e foarte fain și pentru mine a fost o surpriză neașteptată e că toate cele 3 povești sunt interconectate, că toate de desfășoară în același loc, aproape în același timp și deci trebuie citite în ordine pentru că se leagă. Pe scurt, în ajunul Crăciunului, un tren rămâne blocat în preajma unui mic orășel. Din tren vor coborî o fată care va repara inima frântă a unui locuitor, câteva majorete care îi vor ajuta pe doi prieteni să-și dea seama ce relație există între ei și fostul iubit al unei tinere care trebuie să ia o decizie majoră în legătură cu ea însăși.
Rezultatul? 3 povești de Crăciun pline de zăpadă, iubire și de miracole de Crăciun.
Părerea mea:
Spusesem la un momnet dat că prin înveliș (copertă, titlu, autori, rândurile de pe ultima copertă), fiecare carte promite ceva. Dacă ați văzut vreodată vreun film de Crăciun, din acela cu iubire și miracole, atunci știți exact ce promitea această carte: 3 filme în proză. Bonus, părea genul de carte pe care dacă o scuturi deasupra unui cozonac, o să curgă zahăr pudră din ea direct pe prăjitură.
Ok, poate exagerez, cert e că e exact ceea ce pare: o carte dulce, previzibilă, dar simpatică, despre Magia Crăciunului. Problema acestor „basme” cu happy-end e că după un timp, deja faptul că absolut nimic rău nu se poate întâmpla devine deranjant. Chiar nu există niciun străin periculos? Niciun îngheț ucigaș? Niciun accident de mașină în urma căruia ciineva să fie serios accidentat? Nu mă înțelegeți greșit, sunt fată și iubesc o poveste roz cu happy-end din când în când, daaaar nu s-ar putea să fim puțiiiiin mai realiști? Nu cât să stricăm povestea, dar cât să existe puține tensiune. Puțin mai multă decât cea dată de un iubit care nu răspunde la telefon...
Oricum, în afară de excesul de noroc chior pe care îl au inconștienții, am mai avut două probleme cu volumul ăsta. Prima a fost faptul că n-am găsit diferențe de stil între cele 3 povești. Adică serios, au fost 3 autori, fiecare cu povestea lui, nu? Da, bine, toate se întâmplau în același loc, deci a existat o colaborare, dar zău că am simțit că citesc un roman unitar. Diferențele dintre cele 3 povești erau date de personajele centrale și atât. Dacă am fi fost anunțațti că sunt 3 povești scrise în colaborare, era ok, dar la începutul fiecărei povești era menționat un autor diferit... deci unde sunt diferențele?
A doua (și ultima) au fost personajele. Stereotipii mai mari și mai late nu cred că am mai găsit. N-am călcat niciodată în SUA, dar zău că mi-e greu să cred că toate lucrurile care se spun despre ei sunt adevărate... dar această carte aproape că vrea să mă convingă că sunt. Serios, singurul lucru pe care nu l-am găsit a fost un obez, în rest au fost 100% americănisme.
Totuși, e o carte de Crăciun, așa că încă de când m-am apucat de citit, mi-am propus să n-o judec prea dur. A fost simpatică, dulce, drăguță, amuzantă pe alocuri, personajele au avut chiar câteva replici de-a dreptul istețe, au fost câteva situații atât de ridicole încât au devenit extrem de amuzante... Pe scurt, dacă vreți să vă relaxați și n-aveți chef de un film de Crăciun, încercați Fulgi de iubire. Se citește extrem de repede și e numai bună pentru o vacanță în care vrei doar să lenevești în pat :)
Nu stiu exact de ce, dar nu prea m-a atras aceasta carte, fiind destul de sigura ca o sa fie unul dintre acele romane mult prea dulci. Dupa ce am citit recenzia ta, cred ca am facut bine ca nu am riscat sa citesc acum "Fulgi de iubire". Totusi, o sa tin minte acest roman pentru momentele in care o sa vreau sa citesc o carte dulce, plina de finaluri fericite ^^
RăspundețiȘtergereN-aș zice că e neapărat „mult” prea dulce, adică nu e totul numai zahăr și miere și vată pe băț, dar e destul de plină de clișee romantice. Oricum, părerea mea e că nu ascunde nimic surprinzător, e exact ceea ce pare a fi. Și exact cum ai spus, e perfectă pentru momentele în care ai chef de „happy-end-uri fericite” :)) (am văzut sintagma asta într-o recenzie și mi-a plăcut enorm)
Ștergerevai mie nu mi-a placut deloc, dar deloc, imi venea s-o arunc pe geam. povestea lui john green mai merge (dar probabil sunt subiectiva, ca doar e el) dar restul...doamne, cele mai improbabile si trase de par lucruri :| groaznic :))
RăspundețiȘtergereMda, mie mi s-au părut toate 3 cam la fel, chiar n-am sesizat diferențe de stil, dar nu m-a făcut să vreau s-o arunc... adică nu mă așteptam la nimic spectaculos, a reușit să mă amuze de câteva ori (bine, uneori neintenționat)... a fost ok.
ȘtergereEu nu vreau să mai am vreo tangență cu John Green după Sub aceeași stea, sincer. Nu știu de ce, dar mă deranjează extraordinar stilul autorului. În fine, mă bucur că ți-a plăcut! Eu prefer să o evit...
RăspundețiȘtergereNici eu nu plănuiam să mai citesc Green după Sub aceeași stea, care mi s-a părut drăguță, dar nu spectaculoasă. N-am nimic cu stilul omului, doar că nu mi se pare ieșit din comun. Ca dovadă, aici am fost incapabilă să-l diferențiez de cele două autoare, dacă mă întrebi acum cine ce poveste a scris, habar n-am, au fost la fel.
ȘtergerePână la urmă, e o carte care nu-și propune prea multe, adică nu vrea să fie o capodperă, vrea doar să fie ceva drăguț și pufos și roz... ceea ce a fost, așa că n-a reușit să-mi displacă pentru că nu aveam așteptări de la ea... Merge citită de Crăciun sau oricând ai chef de o comedie romantică în proză :)
Eu iubesc aceasta carte! Este uimitor cum toti cei 3 autori au spus cate o poveste si au ajuns la acelasi lucru! Il iubesc pe John Green, fiindca am format o legatura cu cartile lui. Aceasta carte a avut mesaje puternice pentru mine si nu mi se pare ca au fost povestile la fel ci 3 perspective diferite!
RăspundețiȘtergereMă bucur mult că această carte te-a impresionat atât de puternic. Totuși, deși eu n-am rezonat la fel de intens, nu mă înțelege greșit, nu mi s-au părut nici mie trei povești identice. Fiecare poveste a avut perspectiva ei, dar doar din punct de vedere al personajelor și al poveștii în sine.
ȘtergereCând am spus că n-am observat diferențe, mă refeream strict din punct de vedere stilistic, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, poate a fost chiar intenționat, dar mie mi s-a părut ușor dezamăgitor, atâta tot.