Blog   |  Despre   |  Recenzii   |  Book Bloggers of Bucharest                        
Anunț!
Începând din data de 27 iulie 2017, blogul s-a mutat la adresa jurnalul-unei-cititoare.ro. Aceasta este o versiune statică a lui de până la acea dată.

Vei fi redirecționat automat spre noul website în 15 secunde.
Acolo, vei putea folosi funcția de căutare de pe bara din dreapta pentru a găsi articolele mai vechi.

miercuri, 26 iunie 2013

E nevoie si de tristete...

Uneori, avem nevoie sa fim tristi. Nu ma refer la situatiile in care vrei doar sa te faci covrig in pat si sa plangi, ci doar la acele momente in care nu esti fericit. In care viata nu e roz, in care pasarelele nu canta si in care unicornii nu zboara peste curcubeie. Cred ca doar asa poti aprecia momentele in care esti cu adevarat fericit. Pana la urma, majoritatea calificativelor "bine/rau" pe care le acordam vietii, le acordam prin comparatie.

Unde vreau sa ajung cu asta? La cativa britanici, care impreuna se numesc Passenger si canta folk rock. Am dat de ei pe VH1 si la cat de frumos canta, mi s-a pus pata. Melodia pe care o promoveaza ei acum se numeste Let Her Go si nu, nu este despre nevoia de tristete. Nu ma credeti pe cuvant, ascultati-o:


N-are dreptate omuletul in refren? "You only miss the sun when it's starts to snow". Pai acum, cati dintre voi nu blesteama soarele? Dar la iarna, cand o sa ne inghete respiratia in nas, n-o sa ne dorim sute de grade in termometru? "Only now you've been high when you're feeling low". La asta ma refeream eu la inceput, la faptul ca e nevoie sa fim tristi ca sa stim cand suntem cu adevarat fericiti. Ying si Yang. Pana la urma, despre asta e viata. Despre suisuri si coborasuri.

Daca v-a placut, mai au destule melodii dragute, Holes fiind primul exemplu care imi vine in minte. Enjoy :D

2 comentarii:

  1. frumoasa, stiam melodia! asa este, nu putem cunoaste fericirea daca nu invatam ce inseamna tristetea! dupa furtuna aparesoarele si invers, totul are un circuit! eu nu am citit inca dar o sa citesc cartea Sub aceeasi stea- am inteles ca este o carte foarte emotionanta care tocmai acest lucru subliniaza, faptul ca nu poti cunoaste fericirea daca nu stii ce inseamna tristetea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hm...da uneori e nevoie sa fim tristi, nebuni, sa plangem sa urlam, sa dansam cu tocuri sau desculti, sa atingem cu talpile noastre asfalltul, da trebuie sa trecem prin toate etapele vietii, ura-iubire, tristete si fericire pentru a ne maturiza, pentru a creste din toate punctele de vedere, pentru ca uneori avem senzatia ca avem totul dar realitatea e ca nu avem nimic.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.