By Andruska:
La filmul "Jocurile Foamei" am fost, am vazut si... Si mie mi-a placut. Nu stiu cum am facut reusita asta, dar intr-un final, am fost Duminica 8 Aprilie si l-am vazut impreuna cu Ghanda. Publicul a fost linistit si am putut sa savurez filmul din plin.
Mi-a placut pentru ca respecta cartea dar si pentru suprizele pe care le-a avut. Nu tot timpul Kanits a fost in prim plan, ci l-am vazut pe Gale in suferinta sa in timp ce era departe de ea, dar si cum sunt create Jocurile Foamei si cine este papusarul din culise. Iar surpriza surprizelor, este ca Presedintele Snow a aparut mai des decat in carte, atat in particular, cat si in public.
Dar in ciuda faptului ca prin film ma vazut suferinta, teama, bucuria si restul sentimentelor, prefer cartea unde eu sunt papusarul si cel care vede actiunea asa cum vrea el, deci inca odata cartea bate filmul.
Actorii au fost selectati cu grija si reflecta personajele pe care le interpreteaza, motiv pentru care producatorul are o bila alba din partea mea, DAR....
Nu mi-a placut ca nu s-a respectat scena din carte in care Peeta are proteza. In film a ramas cu picorul intreg, iar Katnis nu a sursit de o ureche.
Iar scena mea favorita, cea in care Rue moare, (o prefer pentru ca este atat de emotionanta si....very touching) a fost respectata cu sfintenie, deci bravo lor.
Per total, filmul a fost bun si din partea mea primeste 3 din cinci stelute. Bravo actorilor, producatorilor si tuturor celor care au participat la crearea lui.
By Ghanda:
"Dupa cum spunea si colega mea, dupa ce mi-a tras clapa de cateva ori, am reusit intr-un final sa ne intalnim ca s-o duc sa vada The Hunger Games
In primul rand, mi-a placut atmosfera din sala. Nu stiu daca a fost noroc, dar toti spectatorii din jurul meu - nu prea multi, de altfel - pareau familiarizati cu ce se intampla si nu o data i-am auzit facand scurte remarci - in soapta, in limita bunului simt, nu m-am simtit nicio clipa deranjata - care aratau ca sunt alaturi de persoanje.
Filmul in schimb a fost mai slab decat atmosfera. Da, actorii au fost ok alesi. (Aproape dansam de fericire cand am auzit comentariile de dupa ale unor tinere care ma indoiesc sincer ca stiau de existenta cartilor. Se mirau ca Peeta poate fi atat de - citez - "oribil" si il aclamau pe Gale. Si desi actorii m-au lasat amandoi rece, m-am bucurat ca exista mai multi oameni in coltul lui Gale, care din punctul meu de vedere merita toata stima, lauda si normal, fata). Si da, efectele speciale au fost bune. Dar filmul in sine a fost prost gandit. Spre exemplu, in timpul halucinatiilor provocate de veninul viespoilor-copoi, Kat isi aminteste moartea tatalui ei. Cei nefamiliarizati cu cartea nu inteleg scena. Mai rau, scena cruciala pentru relatia dintre Kat si Peeta, cea in care el ii ofera paine, e vaga, neclara si de neinteles pentru cine n-a citit cartile (Am prieteni care au vazut filmul inainte sa citeasca seria si n-au inteles niciuna dintre scene).
Asadar, pentru mine, filmul a fost o dezamagire. Si o blia neagra in plus i-a adus faptul ca Peeta nu moare! (Sincer, il detest. Daca l-ar fi omorat, imi retrageam orice critica). Asadar, un film pe care nu-l recomand celor care au indragit seria Jocurile Foamei."
Daca in primul volum din Jocurile Foamei, tensiunea unui triunghi amoros abia se simte, in Sfidarea e mai mult decat evidenta. Si de cand cu aparitia celui de-al doilea film, fanii (sau mai bine zis fanele?) s-au impariti in doua: team Gale si team Peeta. 
