Recenzie: Spulbera-ma (Atingerea lui Juliette #1)

In ziua de azi, cred ca e foarte greu sa mai gasesti carti bune in categoria young adult. Practic, toate sunt la fel: o poveste de iubire care constituie principala idee a cartii, de obicei narata la persoana intai din perspectiva ei si de obicei cu un triunghi amoros care sa mentina lucrurile interesante. Dupa cateva carti, ai senzatia ca le-ai citit pe toate, mai ales pentru ca tipul (sau cei doi) sunt de obicei fie puternici, protectori si complet devotati, fie viciosi, afemeiati, dar cu o parte sensibila care iese la iveala doar in prezenta ei.
Totusi, totusi, exista si exceptii. Spulbera-ma e, din fericire, una dintre ele, si nu din motivele la care va asteptati.


Rezumat:
Juliette nu e un om normal. Asta o stie inca de mica. Atingerea ei e fatala si, imediat ce si-au dat seama, parintii ei au tratat-o ca pe un monstru, nu ca pe o fiica. In cele din urma, a fost luata de acasa si inchisa. De atunci, singura "priveliste" de care a avut parte au fost cei 4 pereti ai celulei ei si mica fereastra. Singurii "prieteni" i-au fost cuvintele pe care le asterne cu zgarcenie pe putna hartie cu putina cerneala pe care o are.
Nici lumea ei nu e una normala. Natura s-a schimbat. Vremea a devenit imprevizibila. Norii nu mai au culoarea care trebuie. Pasarile nu mai zboara. Hrana nu mai e de-ajuns. Lucrurile au devenit atat de scumpe incat nimeni nu si le mai permite. Oamenii mor. Pana cand Restauratia le ofera speranta.
Si lui Juliette ii ofera companie.
Pentru prima data dupa 264 de zile, ea are contact cu o alta fiinta umana atunci cand primeste un coleg de celula. Dar el nu e oricine. In primul rand, e baiat. In al doilea rand, Juliette il cunoaste.
Si lumea ei nu va mai fi niciodata la fel...

My view:
Da, povestea principala nu e salvarea lumii, ci trauma iubirea lui Juliette. Triunghiul amoros e, in mare, la locul lui. Cele doua personaje masculine (sunt doua, dar nu am vrut sa va dau spoilere, de aceea n-am ajuns sa vorbesc si despre al doilea in rezumat) sunt exact cele doua stereotipuri despre care am vorbit in introducere. Povestea e prea concentrata pe iubire ca sa explice cum mi-ar placea destul de detaliat lumea post-dezastru, asa ca nu asta o face diferita.
La o privire superficiala, e o carte ca toate celelalte. Dar apoi incepi s-o citesti. Si, la naiba, e destul foarte incredibil de bine scrisa! Ceea ce imi place la majoritatea cartilor e faptul ca ma fac sa simt ca sunt cu adevarat acolo, ca traiesc alaturi de personaj. Aici e mult, mult mai mult de-atat. Simti cum fiecare cuvant are viata lui, cum fiecare fraza e un tablou cu sute de mii de fatete, de intelesuri, cum fiecare litera e un mic diamant valorificat la intregul lui potential. Nu am talentul lui Tahereh Mafi ca sa va explic cat de frumos fascinant e scrisa cartea, cat de incredibil de diferit e stilul autoarei, cat de mult mi-a placut fiecare pagina din carte.
Nu pot decat sa folosesc cel mai simplu cuvant: Cititi-o! Asa, o sa intelegeti. Chiar daca nu va plac YA-urile, asta merita!

Multumesc pentru aceasta carte sponsorului nostru, libris.ro, o librarie online de unde va puteti comanda carti online la preturi exceptionale si unde puteti gasi si carti in engleza, ca sa va bucurati de povesti in limba in care au fost scrise.

Precomanda Spulbera-ma (Atingerea lui Juliette #1)

Pentru a precomanda Spulbera-ma, de Tahereh Mafi , click aici.



Descriere:

"Suntem într-o lume care se destramă, stăpânită de foamete şi violenţă. Bolile distrug populaţia, nu mai există păsări care să zboare, iar norii arată ciudat. Restauraţia, facţiunea politică menită a salva o lume muribundă, dar care, îmbătată de putere, a devenit despotică, domină vieţile şi gândurile tuturor. Ecosistemul a fost distrus de abuzurile oamenilor, iar unul dintre rezultate este apariţia unor persoane cu abilităţi ciudate. Printre ele se numără şi Juliette, a cărei atingere e fatală. Nimeni nu ştie de ce e aşa, dar Restauraţia a găsit soluţia – după şaptesprezece ani în care a fost ostracizată de părinţi, colegi de şcoală şi întreaga comunitate, Juliette este închisă într-o celulă, căci atâta vreme cât nu poate să facă rău, nimănui nu-i pasă de ea.

Timp de 264 de zile, Juliette stă singură între patru pereţi, în 13 metri pătraţi de spaţiu. Însă lumea începe în sfârşit să se răzvrătească, iar conducătorii s-au răzgândit: poate că ceea ce pare a fi blestemul lui Juliette ar putea fi folosit cumva, poate că este exact arma de care au ei nevoie acum. Iar Juliette, după cele 6 336 de ore petrecute în singurătate, trebuie să aleagă: să fie pionul lor sau să lupte împotriva lor."

Sursa

Doar din descriere, cartea mi se pare chiar interesanta, sunt curioasa sa vad cum e abordata ideea de a nu putea atinge pe nimeni, de a trai ca prizoniera din cauza asta si de a fi manipulata pentru a-ti folosi acest dar/blestem ca pe o arma. Chiar astept cu nerabdare s-o citesc.

Noutati Leda

Desi rubrica "surpziele de miercuri" de pe blogul editurii a devenit lunara, nu inseamna ca surprizele nu sunt la fel de frumoase. Astfel, de data aceasta cei de la Leda ne ofera doua "preview"-uri ale viitoarelor lor aparitii: Shatter Me de Tahereh Mafi si seria Madison Avery de Kim Harrison

Shatter me
Juliette nu a atins pe nimeni de exact 264 de zile. Ultima dată când a făcut-o a fost un accident, dar Restauraţia a aruncat-o în închisoare acuzând-o de crimă. Nimeni nu ştie de ce atingerea lui Juliette este fatală. Atâta vreme cât, izolată, nu face rău altora, nimănui nu îi pasă cu adevărat. Lumea este prea preocupată de dezastrul din jur ca să mai dea importanţă unei fete de şaptesprezece ani. Diverse molime distrug populaţia, hrana nu se mai găseşte decât cu greu, păsările nu mai zboară, iar norii au culori ciudate.
Restauraţia a hotărât că singurul mod de a îndrepta lucrurile este cel gândit de ei, aşa că decid să o arunce pe Juliette într-o celulă. După moartea atâtor oameni, supravieţuitorii încep să discute pe ascuns despre un posibil război – iar Restauraţia vede acum lucrurile altfel. Poate că Juliette este mai mult decât un suflet chinuit ascuns într-un trup nociv. Poate că ea este de fapt exact soluţia de care au nevoie.
Juliette trebuie să facă o alegere. Să fie o armă. Sau să fie un războinic. - Sursa

Madison Avery
„Mă numesc Madison Avery şi trebuie să vă spun că acolo se află mai mult decât puteţi vedea, auzi sau atinge. Ştiu, pentru că eu mă aflu acolo. Şi văd. Aud. Ating. Trăiesc.”

           

Balul de absolvire al lui Madison a fost mortal – la propriu. Din cine ştie ce motiv, ea a fost ţinta unui spintecător al întunericului – da, genul acela de spintecător – decis să scape de ea, cu trup şi suflet. Dar, înainte ca spintecătorul să-şi încheie treaba, Madison a reuşit să-i ia amuleta ciudată şi strălucitoare şi să scape.
Acum, e captivă pe Pământ – moartă, dar nu dispărută. Cumva, amuleta îi oferă iluzia unui corp, permiţându-i să trăiască la limita dintre viaţă şi moarte, undeva între acum şi ceea ce urmează. Nu ştie de ce, spintecătorul întunericului e pe urmele ei, dar ea n-are de gând să stea cu mâinile în sân şi să lase soarta să-şi urmeze cursul.
Cu puţină ingeniozitate şi cu ajutorul unui spintecător al luminii (unul dintre tipii buni! poate…), dar şi al băiatului de care e îndrăgostită, precum şi al (o, da!) îngerului ei păzitor, Madison e gata să-şi ia destinul în propriile mâini o dată pentru totdeauna, înainte ca acesta să o controleze pe ea.
Asta dacă ea crede în asemenea lucruri. - SURSA