Nu, nu e vorba despre câine, ci despre calculator. Pentru ca in secolul 21, el e intr-adevar cel mai bun prieten al nostru. (Prin calculator, ma refer la orice "gadget" care se conecteaza la net, pentru ca mi se pare ca fiecare dintre noi am ajuns sa avem o "viata" pe internet sau, pentru cei care nu vor s-o recunoasca, atunci cel putin ne-am obisnuit sa intram pe net aproape zilnic ca sa facem diverse treburi si/sau ca sa ne relaxam.)
Nici macar nu ne dam seama cat de mult inseamna calculatoarele pentru noi pana cand nu dispar dintr-un motiv sau altul. Mie mi s-a intamplat pe la sfarsitul lui decembrie. Calculatorul meu s-a stricat si de atunci am apucat sa intru pe net doar de pe la colegi sau de la scoala. Ca dovada, in ultima perioada, activitatea mea pe blog a scazut considerabil. (Si ca o paranteza, ghinionul nu vine niciodata singur: normal ca s-a stricat in perioada sarbatorilor cand toata lumea e in concediu, asa ca am avut parte de cateva saptamani de "carpeli" si abia acum a putut fi reparat pe deplin. Oricum, acum merge.) Ideea e ca atunci mi-am dat seama ca ajunsese o parte integranta din viata mea si i-am simtit din plin lipsa.
Nu pot sa spun ca n-am avut ce face, am facut destule: am citit, am ajutat-o pe mama la gatit (fara sa distrug nimic, ceea ce in cazul meu e mare lucru, sunt antitalent la bucatarie), am redescoperit ca si la TV se mai dau filme bune din cand in cand, mai ales de sarbatori... Pe scurt, am avut ce face. Doar ca am simtit mai mereu o lipsa. Mi se intampla uneori sa am chef sa fac ceva la calculator pentru ca apoi sa-mi dau seama ca nu pot si sa ma oftic. In special cand ma gandeam la serialele pe care nu pot sa le vad. Chiar si cand citeam, uneori aveam chef fie sa schitez o recenzie, fie macar sa marchez cartea pe goodreads... Ca sa nu mai zic de mail, imi tot imaginam teancuri si teancuri de "scrisori virtuale" adunandu-se, oameni care asteptau raspunsuri si nu primeau decat tacere... Pe scurt, au fost multe lucruri cu care ma obisnuisem si care acum imi lipseau.
Asa ca am ajuns sa realizez ca dragele de calculatoare sunt nu numai prietenii omului, ci si un mod de viata, o metoda de a intra in contact cu "lumea", ceva cu care ne-am obsinut si pe care am ajuns sa le luam drept bune. Ca cititor de SF, nu pot decat sa sper ca nu vom ajunge sa traim vreun scenariu in care sa regretam ca am devenit incet-incet dependenti de ele...
Totusi, nu vreau sa inchei pe un ton pesimist, mai ales ca sunt extrem de incantata ca am din nou computer. A fost o usurare sa-mi citesc mailul, o placere sa citesc ultimele articole de pe blogurile pe care le urmaresc si m-am bucurat sa-mi dezmortesc degetele impartasind cu voi cateva ganduri... Pe scurt, e bine sa revii la ceea ce ai ajuns sa consideri normalitate :).
Nici macar nu ne dam seama cat de mult inseamna calculatoarele pentru noi pana cand nu dispar dintr-un motiv sau altul. Mie mi s-a intamplat pe la sfarsitul lui decembrie. Calculatorul meu s-a stricat si de atunci am apucat sa intru pe net doar de pe la colegi sau de la scoala. Ca dovada, in ultima perioada, activitatea mea pe blog a scazut considerabil. (Si ca o paranteza, ghinionul nu vine niciodata singur: normal ca s-a stricat in perioada sarbatorilor cand toata lumea e in concediu, asa ca am avut parte de cateva saptamani de "carpeli" si abia acum a putut fi reparat pe deplin. Oricum, acum merge.) Ideea e ca atunci mi-am dat seama ca ajunsese o parte integranta din viata mea si i-am simtit din plin lipsa.
Nu pot sa spun ca n-am avut ce face, am facut destule: am citit, am ajutat-o pe mama la gatit (fara sa distrug nimic, ceea ce in cazul meu e mare lucru, sunt antitalent la bucatarie), am redescoperit ca si la TV se mai dau filme bune din cand in cand, mai ales de sarbatori... Pe scurt, am avut ce face. Doar ca am simtit mai mereu o lipsa. Mi se intampla uneori sa am chef sa fac ceva la calculator pentru ca apoi sa-mi dau seama ca nu pot si sa ma oftic. In special cand ma gandeam la serialele pe care nu pot sa le vad. Chiar si cand citeam, uneori aveam chef fie sa schitez o recenzie, fie macar sa marchez cartea pe goodreads... Ca sa nu mai zic de mail, imi tot imaginam teancuri si teancuri de "scrisori virtuale" adunandu-se, oameni care asteptau raspunsuri si nu primeau decat tacere... Pe scurt, au fost multe lucruri cu care ma obisnuisem si care acum imi lipseau.
Asa ca am ajuns sa realizez ca dragele de calculatoare sunt nu numai prietenii omului, ci si un mod de viata, o metoda de a intra in contact cu "lumea", ceva cu care ne-am obsinut si pe care am ajuns sa le luam drept bune. Ca cititor de SF, nu pot decat sa sper ca nu vom ajunge sa traim vreun scenariu in care sa regretam ca am devenit incet-incet dependenti de ele...
Totusi, nu vreau sa inchei pe un ton pesimist, mai ales ca sunt extrem de incantata ca am din nou computer. A fost o usurare sa-mi citesc mailul, o placere sa citesc ultimele articole de pe blogurile pe care le urmaresc si m-am bucurat sa-mi dezmortesc degetele impartasind cu voi cateva ganduri... Pe scurt, e bine sa revii la ceea ce ai ajuns sa consideri normalitate :).
la caine ma gandeam si eu:))! eu am avut 3 luni stricat calculatorul acum 3sau 4 ani toate cele 3 luni de vacanta! si mi-era lene sa-i bag windowsul! si sa sti ca m-am simtit foarte bine 3 luni deconectata de la tot ceea ce inseamna net! uneori e bine si asa!
RăspundețiȘtergeresi eu ma gandeam la caine . Daca ar fi sa aleg intre caine si calculator totusi aleg cainele fara sa stau pe ganduri
ȘtergereEu nu mă gândeam la câine, însă nici la PC. Mă gândeam că o să vină Ghanda cu ceva special/ ciudat să ne împărtășească :))
ȘtergereSe pare că nu am greșit prea mult.
O s-o faca in curand :D
Ștergerepoate e o idee buna deconectarea controlata de la net pe o perioada anume...o zi ... o saptamana ... o luna. suntem prea asaltati de informatie si uneori sa fii offline e cel mai bun lucru care ti se poate intampla.
RăspundețiȘtergereControlata fiind cuvantul cheie. Pot trai bine mersi oricat am chef fara net; de obieci in concedii sau cand plec la tara n-am net niciodata si n-am nicio problema cu asta, dar e alegerea mea.
ȘtergereDar in cazul asta nu numai ca a fost neasteptat, dar si nedorit mai ales pentru ca era vacanta si nu planuisem sa plec nicaieri.
in vacante eu nu-mi iau nici telefonul daraminte netu
ȘtergereDeconectarea de la net vine întotdeauna cu lucruri bune, dar așa cum zice Ghanda, e mult mai bine când lucrul ăsta ține de voința proprie.
ȘtergereȘi eu am fost zilele trecute la Mureș la niște prieteni și mi-am lăsat laptopul intenționat acasă. Mi-am petrecut timpul cu plimbări prin oraș, citind și jucând jocuri de societate (remi și anti-monopoly).
n-am jucat niciodata anti-monopoly in schimb sunt innebunita dupa monopoly, si dupa toate jocurile de societate. Romina te contrazic in ceva, eu nu plec in vacanta fara telefon, doamne fereste se intampla ceva cu mine sau se intampla ceva acasa, moare cineva/ se imbolnaveste, si trebuie sa mentinem contactul minim telefonic
ȘtergereEu nu-l iau ca deobicei merg cu mama . Mi-a dat dumnezeu o mama jos palaria , rar cand merg fara ea
Ștergeresi deobicei merg prin locuri in care nu am semnal sau il pot pierde
Ștergeresi eu merg cu parintii si cu socrii, dar uneori ma duc cu iubitul si de aceea nu ne permitem sa pierdem contactul cu parintii
Ștergereoh , cele mai frumaose vacante sunt in 2
Ștergeree atat de frumos sa mergi in vacante si sa nu ai internet, sa fii doar tu alaturi de ei dragi intr-un peisaj magnific, in acest fel invatam sa iubim natura si ceea ce ne ofera si sa pretuim viata care nu se rezuma la internet si atat
RăspundețiȘtergereEu una n-as putea sa traiesc fara net foarte mult tim darin vacante nici nu vreau sa aud de el
ȘtergereE frumos în vacanță fără net, dar dacă găsești ceva special de împărtășit, parcă ți-e ciudă că nu poți posta pe facebook =))
Ștergeremie mi-e indiferent, oircum nu am facebook, m-ar deranja insa daca nu as putea sa imi verific emailul cateva zile
ȘtergereIti scrii pe un caretel :)) Sorin si publici cand te intorci
Ștergerede mica mi-a placut ideea de a avea un jurnal insa nu m-am apucat niciodata concret de lucru in acest sens:), mai acum cateva luni am participat la un concurs cu titlul jurnalul de traznit si mi-a placut:))
RăspundețiȘtergere