Blog   |  Despre   |  Recenzii   |  Book Bloggers of Bucharest                        
Anunț!
Începând din data de 27 iulie 2017, blogul s-a mutat la adresa jurnalul-unei-cititoare.ro. Aceasta este o versiune statică a lui de până la acea dată.

Vei fi redirecționat automat spre noul website în 15 secunde. (sau apasă aici)
Acolo, vei putea folosi funcția de căutare de pe bara din dreapta pentru a găsi articolele mai vechi.

vineri, 24 august 2012

Daca ti-as spune ca te iubesc, ar trebui sa te omor (recenzie)

Daca va asteptati la o poveste plina de misiuni de spionaj pe teritoriu inamic, atunci incercati alta carte, pentru ca aceasta carte e romance, nu de aventuri.

Da, fetele de la Colegiul Gallagher sunt antrenate sa devina spioane, insa ele sunt, pana la urma, adolescente. Si Cammie, fiica directoarei, se indragosteste de un baiat normal si incepe cea mai complexa operatiune sub acoperire: trebuie sa se dea drept o fata obisnuita.

E evident ca e prima carte dintr-o serie pentru ca la sfarsit, ai mai multe intrebari decat raspunsuri, asa ca eu una abia astept volumul 2. De asemenea, e fascinant cat de veridic e scrisa. Cartea e povestita la persoana I, naratoare fiind Cammie si mi se pare extrem de normal ca o data ce se indragosteste, cam tot ce povesteste sa se invarta in jurul lui Josh si al incercarilor ei sa afle cat mai multe despre el. Si e interesant ca tot ce ni se povesteste despre orele lor devine pretext pentru ca eroina si prietenele ei sa aplice tehnica pe Josh. Spre exemplu mi s-a parut incredibil de amuzant cand au invatat despre scotocirea prin gunoiul cuiva pentru a afla mai multe despre el si, cateva zile mai tarziu, in camera lor zacea imprastiat gunoiul lui Josh. Intreaga carte e scirsa cu mult umor pentru ca toate aceste situatii iesite din comun evidentiaza cat de inadaptata e Cammie (si toate celelalte spioane) la viata "normala", pentru ca niciuna nu vede nimic gresit sau neobisnuit in a scotoci prin gunoiul presupusului viitor boyfriend.

Si exact despre asta e vorba in carte: despre o fata antrenata pentru orice situatie, insa complet nepregatita pentru viata reala, normala, obisnuita. Norocul ei e noua colega, care desi pare o scorpie, ii ajunge in curand una dintre cele mai bune prietene si singura care ii poate desifra "limbajul" normalitatii si tot noroc e si noul profesor de Operatiuni sub acoperire, care o invata cum sa "imbrace" o noua identitate si s-o faca bine. Si Cammie se descurca perfect pana cand cele doua identitati se ciocnesc. Care dintre cele doua "Cammie" va alege eroina sa devina si cum o sa se impace lumea cu decizia ei ramane sa aflati citind cartea pe care o gasiti la chioscuri impreuna cu revista Bravo Girl.

24 de comentarii:

  1. Mi-am luat-o !!!!!
    Asteptam cartile inca de inainte sa se anunte ca apar la Bravo , iar cand am auzit a fost o adevarata surpriza ( placuta bineinteles ) :)
    Abia astept sa ma apuc de citit , insa astept intai sa-mi iau si celelalte volume sa nu raman in suspans :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sfarsitul primului volum nu m-a lasat deloc in suspans, adica nu mi-a lasat nicio intrebare a carui raspuns sa il caut in urmatorul volum.

      Ștergere
    2. Ba sunt destule: Cine e Joe Solomon si ce cauta de fapt acolo? Ce stie el despre tatalui lui Cami? Ce s-a intamplat de fapt cu tatal lui Cami? De ce a scapat ea atat de ieftin (desi asta e mai mult intrebarea mea)?
      Si mai erau destule, dar am mai uitat din ele pentru ca am aflat raspunsurile citind :)

      Ștergere
    3. Nu mi le-am luat si nici nu intentionez

      Ștergere
  2. Foarte frumoasa recenzia ta.Eu inca nu mi-am luat-o.Poate o voi avea intr-un viitor apropiat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Recenzia este intr-adevar foarte reusita dar nu e genul meu de carte

      Ștergere
  3. Gata, acuma știu ce să îi iau cadou la anul la sor-mea! :)) asta dacă nu și le ia ea până atunci și mă lasă iar în pana de idei :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt atatea carti pe care ai putea sa i le cumperi. Orice ar fi, cred ca va aprecia cel mai mult gestul in sine :)

      Ștergere
    2. Aici ai dreptate Oana si cand vine vorba de carti nu ai cum sa ramai in pana de idei la cate aparitii sunt

      Ștergere
  4. Eu chiar adoooor seria , si mi-am promis ca ma voi abtine pana ce imi iau toate cartile . Atunci ma voi apuca de citit :)

    RăspundețiȘtergere
  5. bu este o serie care mi-a satarnit curiozitatea

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu le asteptam cu nerabdare, primul volum, pur si simplu l-am mancat, dar urmatorul nu prea ma atras, de asta inca nu l-am terminat

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. acest lucru se datoreaza faptului ca editurile si sponsorii rpeseaza autorii sa scoata cartile pe banda rulanta de aceea autorii o mai talalaie si ei si nu sunt reusite unele volume, adica scriu sub presiune si nu au idei, de curand am auzit o informatie cum ca li s-ar impune chiar si nr de cuvinte folosit!!!? e strigator la cer, eu nu suport cand imi sopune la facultate sa fac un referat si sa ma incadrez in x nr de cuvinte, poate eu vreau sa scriu mai mult. Adica o limita minima mi se pareok dar o limita maxima e bataie de joc

      Ștergere
    2. Se cere o limita maxima pentru ca o data ce depasesti un anumit numar de pagini costurile cresc prea mult si numarul de cititori interesati s-ar putea sa scada (cartile "mari" intimideaza). Plus ca pentru tirajele mari, numarul de pagini trebuie sa fie un multiplu de nu-stiu-ce-numar, asa ca daca ai una-doua pagini in plus iti cere sa-ti micsorezi numarul, tot din motive financiare. (A explicat Stephenie Meyer pe site-ul ei chestia asta, in sectiunea dedicata cartii Gazda, la "Multumuri")

      Exista totusi o grmada de "smecherii" pentru autori ca sa micsoreze numarul de cuvinte. Si daca totusi ies 200 de pagini in plus, se mai scoate un volum. Si atunci editura e mega-fericita. :)

      Ștergere
    3. Nu cred ca , cartile mari intimideaza atat de mult.
      De exemplu, sa ne gandim la seria Instrumente Mortale sau Dispozitive Infernale care au un succes foarte mare chiar daca au peste 400 de pagini. Sunt multe elemente ce intimideaza cititorul.

      Ștergere
    4. =)) Citind comentariul tau, mi-am dat seama ca eu am incetat sa consider o carte de 400 de pagini "mare" de mult timp. Da, ai dreptate ca pentru unii ar putea sa fie, insa pentru mine 3-400 deja a ajuns un numar micut de pagini intr-o carte :))

      Ștergere
    5. da dar important ar fi ca cele 3-4 sute de pagini sa fie de calitate nu doar polologhie lunga ca sa insire numarul de pagini

      Ștergere
  7. se pare ca nu sunt singura care n-a ramas impresionata de seria asta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu esti :) Pe mine m-a atras doar primul volum pe care l-am citit pe nesuflate.

      Ștergere
    2. 2 si 3 nu sunt cine stie ce, dar 4 si 5 sunt foarte bune, asa ca merita citite primele 3 doar ca sa ajungi la 4 si 5 :)

      Ștergere
    3. :))pai si atunci de ce au mai scris si 2 si 3 trebuia sa faca seria din 1 4 5 :)

      Ștergere
    4. A aparut volumul 5? Aflasem eu ceva ,dar nu credeam asta.

      Ștergere
    5. Vol. 5 a aparut in strainatate, eu l-am citit ca e-book (si mi-a placut). Inca nu a fost tradus si la noi :)

      Ștergere
  8. Am citit primele 3 volume...cel mai bun mi s-a parut al treilea!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.