Aceasta nu este o poveste intunecata. Nu este o poveste despre nazism, Hitler, Germania sau razboi. Nu este o poveste despre omenie sau despre cruzime. Nu este o poveste despre moarte. Nu este nici macar o poveste despre o fata. Este o poveste despre cuvinte.
Mi-a luat ceva sa ma obisnuiesc cu stilul autorului, pentru ca e diferit. Deschideti cartea si veti intelege de la primele pagini. Ceea ce difera este ca Moartea - naratorul acestei povesti - nu foloseste cuvintele ca sa spuna o poveste. Nu actiunea e cea care conteaza. Cat despre suspans... nici macar nu incearca sa-l constuiasca. Ti se spune dinainte ce se intampla. Da, ti se poate intampla sa citesti sperand sa nu se intample totusi ceea ce sti ca se va intampla, dar nu de asta citesti. Citesti pentru ca Moartea picteaza.
Inca de la inceput se vorbeste despre culori, dar e mai mult de atat. Moartea pur si simplu foloseste cuvintele ca sa picteze povestea in fata ochilor tai. Si o picteaza nu doar pentru ochii tai, ci si pentru toate celelalte simturi. Vezi cuvintele. Le mirosi. Le auzi... E uimitor!
Dureaza o vreme pentru a te obisnui cu stilul, dar apoi ajungi in acel punct in care nu mai citesti doar ocazional, ci te agati cu mainile de carte si nu-i mai dai drumul. Hotul de carti nu e o poveste intunecata, dar e o poveste care trebuie citita. Nu neaparat pentru poveste in sine, ci pentru felul in care e spusa.
Lectura placuta!
Mi-a luat ceva sa ma obisnuiesc cu stilul autorului, pentru ca e diferit. Deschideti cartea si veti intelege de la primele pagini. Ceea ce difera este ca Moartea - naratorul acestei povesti - nu foloseste cuvintele ca sa spuna o poveste. Nu actiunea e cea care conteaza. Cat despre suspans... nici macar nu incearca sa-l constuiasca. Ti se spune dinainte ce se intampla. Da, ti se poate intampla sa citesti sperand sa nu se intample totusi ceea ce sti ca se va intampla, dar nu de asta citesti. Citesti pentru ca Moartea picteaza. Inca de la inceput se vorbeste despre culori, dar e mai mult de atat. Moartea pur si simplu foloseste cuvintele ca sa picteze povestea in fata ochilor tai. Si o picteaza nu doar pentru ochii tai, ci si pentru toate celelalte simturi. Vezi cuvintele. Le mirosi. Le auzi... E uimitor!
Dureaza o vreme pentru a te obisnui cu stilul, dar apoi ajungi in acel punct in care nu mai citesti doar ocazional, ci te agati cu mainile de carte si nu-i mai dai drumul. Hotul de carti nu e o poveste intunecata, dar e o poveste care trebuie citita. Nu neaparat pentru poveste in sine, ci pentru felul in care e spusa.
Lectura placuta!
Asta-i o carte pe care vreau sa mi-o cumpar de ceva timp.
RăspundețiȘtergereSi mie mi-a atras atentia, multumim pentru recenzie. Se afla deja pe lista de viitoare achizitii.
RăspundețiȘtergereLa voi am aflat cele mai multe despre carte si chiar m-ati facut extrem de curioasa si o tot vreau:X Si felicitari pentru recenzie:*
RăspundețiȘtergereinteresanta carte:x,am citit recenzia ;;)
RăspundețiȘtergerehmm.:-?..imi place recenzia..si cartea pare destul de interesanta ..am mai auzit ceva despre ea..cred ca merita citita:D
RăspundețiȘtergereMa atrage la nebunie cartea asta! Mi-am procurat-o si abia astept sa o citesc! Dar deocamdata stau la coada multe serii! :((
RăspundețiȘtergereda si mie imi place recenzia :-?
RăspundețiȘtergereimi place cum este imbracat barbatul din poza:)):D
RăspundețiȘtergere:)) O fi avand legatura cu cartea :)) Originali ca intotdeauna.
RăspundețiȘtergereAm vazut-o sambata in Kaufland, insa nu aveam banuti la mine. Daca aveam, acum nu mai eram la PC, ci citeam.
RăspundețiȘtergere