Povestea:
Își spune simplu A. Arată în fiecare zi altfel, dar s-a născut așa, deci știe cum să rămână el însuși. Singurul lui bagaj sunt amintirile și adresa sa de e-mail. La început, credea că întrega lume e ca el, că fiecare are în fiecare zi alți părinți, alt nume, alt corp. Când a crescut și a început să înțeleagă ce înseamnă viitorul și a văzut cum numeroasele lui familii își fac planuri pentru ziua de mâine, planuri la care el nu va lua niciodată parte, a înțeles că doar lui i se întâmplă.
A se trezește în fiecare dimineață în corpul altcuiva. Are acees la amintirile persoanei respective și, pentru o zi, se pune literalmente în locul acesteia. Fată, băiat, pentru el e același lucru. Are o perspectivă complet diferită asupra lumii, o poate vedea în deplinătatea ei, a transformat fiecare zi într-o piesă de puzzle și a creat o imagine vie: imaginea vieții. A experimentat sute de situații pe propia piele. A fost într-o relație, singur, iubit, chinuit, într-o familie mare, orfan, a avut toate animalele de casă posibile și a avut alergie la animale, a fost un sportiv de performanță sau o personă supraponderală, a iubit orice mâncare conținea zahăr și a avut diabet... Singura regulă a vieții lui e că persoanele în al căror corp se trezește au aceeași vârstă cu el.
A încercat să nu adoarmă, a încercat să rămână, însă, fără excepție, la miezul nopții părăsea corpul în care era și devenea altcineva. Doar pentru o zi. Nimeni nu știe că el există. Nimeni nu îl vede pe A dincolo de corpul pe care îl poartă în acea zi. Până într-o zi, când își încalcă toate regulile pentru că s-a îndrăgostit.
Părerea mea:
Cred că diferența dintre o poveste prin care treci ca rața prin apă și o poveste care îți rămâne în minte e dată în primul rând de așteptările cititorului. Nu vreau să micșorez rolul autorului, totul depinde enorm de modul în care acesta a ales să spună povestea, însă și așteptările noastre au un rol destul de important. De la cartea asta mă așteptam la o poveste simplă, dar bine explicată, cu un final drăguț, dar previzibil. Și am greșit complet, pentru că povestea m-a surprins. Și asta te face să reții o poveste.
Ei bine, povestea aceasta a primit de la mine un calificativ mai mare decât „bine”. Dar, după cum spuneam, și autorul are un rol important. Povestea e, în general, simplă, relaxantă. Ca o prăjitură pe care ai mai mâncat-o și crezi că o cunoști. Și apoi apare câte un capitol atât de suprinzător, atât de profund și complex și, fiind relatat la persoana I, atât de diferit ca perspectivă, încât e ca și cum în prăjitura ta tocmai ai descoperit o bucățică delicioasă de ciocolată.
Cât despre final... E orice, mai puțin ceea ce mă așteptam să fie. E diferit, e dulce-amărui, rezolvă conflictele, dar te lasă plin de întrebări (în sensul bun), e genul te final care te lasă blocat în lumea cărții ore bune după ce ai terminat-o și apoi te face să invidiezi pe toată lumea care n-a citit cartea încă deoarece tu nu poți retrăi supriza dulce-amăruie de la sfârșitul cărții.
Dacă nu sunteți încă horărâți în privința acestei cărți, dacă nu știți sigur că vreți sau nu să o citiți, mergeți într-o librărie, citiți întâi coperta a 4-a, ca să vă familiarizați puțin cu personajele, apoi citiți direct capitolul „Ziua 5598” (pg 67). Nu conține spoilere, dar suprinde perfect modul în care scriitorul a ales să se folosească de fiecare zi a lui A ca de o piesă de puzzle pentru a crea o imagine, una care nu are nicio legătură cu povestea de dragoste a protagoniștilor, ci cu viața însăși. Sper să vă placă :)
Mulțumesc pentru carte celor de la libris.ro, o librărie online de unde vă puteți comanda cărți online la prețuri excepționale și unde puteti găsi inclusiv cărți în engleză, ca să vă bucurați de povești în limba în care au fost scrise. În plus, libris.ro este singura librărie online care oferă transport gratuit la orice comandă!
Își spune simplu A. Arată în fiecare zi altfel, dar s-a născut așa, deci știe cum să rămână el însuși. Singurul lui bagaj sunt amintirile și adresa sa de e-mail. La început, credea că întrega lume e ca el, că fiecare are în fiecare zi alți părinți, alt nume, alt corp. Când a crescut și a început să înțeleagă ce înseamnă viitorul și a văzut cum numeroasele lui familii își fac planuri pentru ziua de mâine, planuri la care el nu va lua niciodată parte, a înțeles că doar lui i se întâmplă.
A se trezește în fiecare dimineață în corpul altcuiva. Are acees la amintirile persoanei respective și, pentru o zi, se pune literalmente în locul acesteia. Fată, băiat, pentru el e același lucru. Are o perspectivă complet diferită asupra lumii, o poate vedea în deplinătatea ei, a transformat fiecare zi într-o piesă de puzzle și a creat o imagine vie: imaginea vieții. A experimentat sute de situații pe propia piele. A fost într-o relație, singur, iubit, chinuit, într-o familie mare, orfan, a avut toate animalele de casă posibile și a avut alergie la animale, a fost un sportiv de performanță sau o personă supraponderală, a iubit orice mâncare conținea zahăr și a avut diabet... Singura regulă a vieții lui e că persoanele în al căror corp se trezește au aceeași vârstă cu el.
A încercat să nu adoarmă, a încercat să rămână, însă, fără excepție, la miezul nopții părăsea corpul în care era și devenea altcineva. Doar pentru o zi. Nimeni nu știe că el există. Nimeni nu îl vede pe A dincolo de corpul pe care îl poartă în acea zi. Până într-o zi, când își încalcă toate regulile pentru că s-a îndrăgostit.
Părerea mea:
Cred că diferența dintre o poveste prin care treci ca rața prin apă și o poveste care îți rămâne în minte e dată în primul rând de așteptările cititorului. Nu vreau să micșorez rolul autorului, totul depinde enorm de modul în care acesta a ales să spună povestea, însă și așteptările noastre au un rol destul de important. De la cartea asta mă așteptam la o poveste simplă, dar bine explicată, cu un final drăguț, dar previzibil. Și am greșit complet, pentru că povestea m-a surprins. Și asta te face să reții o poveste.
”Dacă există un lucru pe care l-am învățat, acesta e următorul: toți vrem ca totul să fie bine. Nici măcar nu ne dorim să fie fantastic sau splendid sau nemaipomenit. Ne mulțumim să acceptăm să fie bine, fiindcă în majoritatea timpului bine este îndeajuns.” © David Levithan - Zi după zi - Editura Trei
|
Ei bine, povestea aceasta a primit de la mine un calificativ mai mare decât „bine”. Dar, după cum spuneam, și autorul are un rol important. Povestea e, în general, simplă, relaxantă. Ca o prăjitură pe care ai mai mâncat-o și crezi că o cunoști. Și apoi apare câte un capitol atât de suprinzător, atât de profund și complex și, fiind relatat la persoana I, atât de diferit ca perspectivă, încât e ca și cum în prăjitura ta tocmai ai descoperit o bucățică delicioasă de ciocolată.
Cât despre final... E orice, mai puțin ceea ce mă așteptam să fie. E diferit, e dulce-amărui, rezolvă conflictele, dar te lasă plin de întrebări (în sensul bun), e genul te final care te lasă blocat în lumea cărții ore bune după ce ai terminat-o și apoi te face să invidiezi pe toată lumea care n-a citit cartea încă deoarece tu nu poți retrăi supriza dulce-amăruie de la sfârșitul cărții.
Dacă nu sunteți încă horărâți în privința acestei cărți, dacă nu știți sigur că vreți sau nu să o citiți, mergeți într-o librărie, citiți întâi coperta a 4-a, ca să vă familiarizați puțin cu personajele, apoi citiți direct capitolul „Ziua 5598” (pg 67). Nu conține spoilere, dar suprinde perfect modul în care scriitorul a ales să se folosească de fiecare zi a lui A ca de o piesă de puzzle pentru a crea o imagine, una care nu are nicio legătură cu povestea de dragoste a protagoniștilor, ci cu viața însăși. Sper să vă placă :)
Mulțumesc pentru carte celor de la libris.ro, o librărie online de unde vă puteți comanda cărți online la prețuri excepționale și unde puteti găsi inclusiv cărți în engleză, ca să vă bucurați de povești în limba în care au fost scrise. În plus, libris.ro este singura librărie online care oferă transport gratuit la orice comandă!
Acum am un motiv întemeiat să aştept tângul de carte Gaudeamus de anul viitor. Umm...ştiu că este un clişeu, dar e frumoasă recenzia de mai sus. M-ai convins că trebuie neapărat să-i dau o şansă cărţii Zi după zi. :>3
RăspundețiȘtergereAm o veste bună pentru tine, ai mai puțin de așteptat decât crezi! Gaudeamus o să aibă loc anul acesta, undeva în toamnă (în 2013 a avut loc la jumătatea lui noiembrie). Mă bucur că ți-a plăcut recenzia :)
ȘtergereFrumoasa recenzia , am devorat cartea asta!
RăspundețiȘtergereMă bucur că ți-au plăcut și cartea și recenzia :)
ȘtergereZi dupa zi este una dintre cartile mele preferate, a avut un impact destul de mare asupra mea.
RăspundețiȘtergereAm citit cateva recenzii negative ale cartii, unde cititorii erau revoltati de aceasta idee "ridicola" de a avea un alt corp in fiecare zi, dar eu cred ca este una dintre cele mai originale idei pe care le-am vazut vreodata si ma bucur tare mult sa vad ca si tie ti-a placut cartea.
Să ai un corp nou în fiecare zi e o idee „ridicolă”, serios? Uite, m-ai făcut curoasă, am să caut recenziile altora ca să înțeleg și eu ce nu le-a plăcut pentru că și mie mi s-a părut o idee foarte faină și foarte bine dezvoltată în carte. Și mă bucur că ți-a plăcut recenzia mea :)
ȘtergereCauta pe goodreads. Daca nu gasesti spune-mi si-ti trimit link.
ȘtergereEu cand am vazut acea recenzie muream de furie :)) Abia citisem cartea si era totul bine si frumos si dintr-odata citesc o astfel de recenzie care-mi prabuseste lumea :)))
Am citit câte ceva și m-am plictisit, după un timp se cam repetă ideile :)) Nu cred că am găsit-o chiar pe cea care te-a deranjat pentru că din ce am citit, lumea a fost încântă de idee, dar pe unii i-a deranjat exectuția din varii motive, unele pe care pot să le înțeleg deși nu sunt de acord, altele care mi se par complet aiurea. Oricum, e părerea lor. Dă-mi totuși link-ul pentru că sunt curioasă, eu n-am găsit vreo recenzie care să mă revolte :)
Ștergere