Jurnal: Paradoxul facultatii

Notă: Nu știu dacă paradoxul meu e valabil și în alte facultăți, dar la mine pare să fie de-a dreptul axiomă, deci deja nu mai are nevoie de demonstrații, e ceva pur și simplu natural, o lege a firii.

Există un moment din viața unui student în care el se simte brusc eliberat. În care are în sfârșit timp să doarmă. Ba chiar are timp și de un film. De o ieșire în parc. Timp de respirat. Timp să vadă că cerul e albastru, copacii sunt verzi, vrăbiuțele cântă... și normal, timp să se mire că e deja vară, pentru că ultimele lui amintiri lucide conțineau zăpadă.

Dar supriza, paradoxul, minunea, axioma este faptul că acest moment nu vine o dată cu vacanța. Cel puțin, nu în cazul meu. Nu, minunea, aerul curat, plămânii plini, creierul lucid, somnul, o, Doamne, SOMNUL!, toate se întâmplă în sesiune. Brusc, nu mai am parte doar de câteva ore furate seara și între ore ca să învăț, nu mă mai întorc moartă de oboseală de la un parțial (care și așa mi-a mâncat dimineața de sâmbătă) ca să trebuiască să termin tema care are deadline în seara aia, nu mai trebuie să renunț la câte o temă „că intru în examen și fără ea” ca să am vreo șansă să ajungi la mal... Nu, în sesiune am 2-3, chiar 4 zile întregi ca să învăț pentru un singur examen, deci am timp să dorm. Sau să-mi fac unghiile. Sau să văd un serial. Și am menționat somnul, nu?

În plus, în sesiune există niște zile magice: zilele examenelor. Da, examenul în sine e nasol, ești stresat, orice scrii începe să ți se pară incorect, timpul nu ți se pare nici pe departe suficient, creierul tău pare gol etc etc. Dar examenul durează doar câteva ore. Și se termină. Și niciun student de pe planetă nu mai face nimic în ziua respectivă și toată lumea știe asta. Deci practic ai o zi liberă. Și e vară. Lumea e a ta. Colegii tăi sunt la fel de liberi ca tine, parcurile, terasele, cinematografle vă așteaptă.

În sesiunea din iarnă, credeam că doar mi se pare că e mai „respirabil”, mă gândeam că sunt eu la început și că devine greu pe parcurs. Bine, era și prima sesiune, deci era și ceva mai mult stres ca acum, dar zău, de aproape 2 săptămâni încoace, parcă respir alt aer... Am fost la cinema, la X-men! Am fost la Bookfest aproape 2 zile întregi! Am găsit până și timp să scriu pe blog! (Pentru citit încă n-am găsit multele ore de care am nevoie, dar mai e puțin și vine vacanța și atunci să te ții, pentru că habar n-aveți cât de dor mi-a fost de blog și de voi și de cărți...) Cât de fain e asta?

Acum, singura mea dorință e să nu fi tentat soarta cu articolul ăsta și să nu ajung să regret că am zis că în sesiune e mai bine... Am bătut în lemn de câteva ori, sper că ajunge și că va fi la fel de bine și pe viitor. Oricum, pentru toți cei care se află în perioada examenelor/tezelor/testelor acum, multă baftă! Și hang in there, mai e foarte puțin și vine vara și nu știu voi, dar eu am de gând să carpe the hell out of every diem!