Blog   |  Despre   |  Recenzii   |  Book Bloggers of Bucharest                        
Anunț!
Începând din data de 27 iulie 2017, blogul s-a mutat la adresa jurnalul-unei-cititoare.ro. Aceasta este o versiune statică a lui de până la acea dată.

Vei fi redirecționat automat spre noul website în 15 secunde. (sau apasă aici)
Acolo, vei putea folosi funcția de căutare de pe bara din dreapta pentru a găsi articolele mai vechi.

vineri, 22 februarie 2013

Recenzie vALLuntara: Disparuti fara urma

Duminica trecuta s-au incheiat inscrierile in cadrul celei de-a doua editii a campaniei vALLuntar. In final, suntem 240 de bloggeri care participa, iar una dintre cele mai cerute carti a fost P.S. Te iubesc a Ceceliei Ahern. Deoarece am citit deja acest roman, am sa incep sirul recenziilor vALLuntare cu o alta carte a acestei autoare, Disparuti fara urma, un roman care m-a suprins intr-un mod foarte placut.

Rezumat:
In casa de langa cea a lui Sandy Shortt locuia o fetita de aceeasi varsta, care a disparut cand amandoua aveau 10 ani. Din acel moment, viata lui Sandy devine un continuu sir de cautari: de la sosetele pierdute si pixurile ratacite pana la persoanele disparute. Astfel, ea si-a deschis o agentie care se ocupa cu gasirea celor disparuti, insa viata ei este data definitiv peste cap in momentul in care ea insasi dispare.
Fratele lui Jack Ruttle a disparut cu un an in urma si tanarul inca nu a reusit sa depaseasca momentul, spre deosebire de cei din jurul sau. Cand credea ca e singurul care nu vrea sa renunte la cautari, descopera agentia lui Sandy in cartea de telefoane. Ea se ofera sa-l ajute, insa dispare inainte de intalnirea fixata cu Jack. Din acel moment, telui lui devine gasirea ei.
Cei doi se intalnesc o singura data pe parcursul romanului, insa vietile lor se influenteaza una pe cealalta intr-un mod la care niciunul nu se astepta, dar de care amandoi aveau nevoie.

My view:
Ma asteptam la o poveste de dragoste. Descrierea de pe spate, autoarea, totul promitea un astfel de roman. M-am inselat, intarindu-mi astfel ideea ca, la fel ca in cazul oamenilor, nu trebuie sa ai prejudecati atunci cand intalnesti o carte. Disparuti fara urma nu e o poveste despre iubire, e o poveste despre oameni care gasesc intr-un final ceea ce au nevoie: Sandy si-a dedicat viata gasirii lucrurilor si persoanelor disparute, insa ajunge sa gaseasca ceea ce cauta cu adevarat: pe ea insasi; Jack isi doreste cu disperare sa isi gaseasca fratele, insa ajunge sa gaseasca raspunsurile de care are nevoie pentru a-si continua viata.

Este prima data cand mi s-a parut ca titlul tradus al romanului e mai bun decat originalul. In engleza, romanul se numeste A Place Called 'Here' - Un loc numit Aici, insa Disparuti fara urma mi se pare mult mai potrivit, deoarece descrie mai bine subiectul romanului, care este o poveste despre pierdere si regasire, o poveste care te face sa te gandesti la tine insuti, la actiunile tale si la adevaratele motive din spatele lor, te face si pe tine sa incepi sa cauti, insa nu sosete, ci in adancul tau, pentru a descoperi sau a redescoperi ce se gaseste in sufletul si in mintea ta. Si din acest motiv, este un roman care merita citit!

Acest articol face parte din campania vALLuntar initiata de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. Daca recenzia va strange minim 15 comentarii de la persoane diferite, Editura ALL ne va oferi un copacel spre plantare.
Urmeaza in curand recenzia unui roman aflat efectiv in top 3 carti cerute in campanie: Cheia, de Simon Toyne.

26 de comentarii:

  1. Sunt in mare parte de aceeasi parere cu tine legat de impresia pe care mi-a lasat-o cartea. Nu sunt fan a genurilor acestora de povesti, insa aici trebuie sa recunosc ca am fost impresionat de felul in care este scrisa cartea, se citeste cu atata usurinta incat abia am realizat cand am ajuns la final.
    Felicitari pentru inca un articol frumos.;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Inca o carte exceptionala a Celeiei Ahern. Felul in care sunt construite personajele este unul desavarsit. Cu toate ca, dupa parerea mea, actiunea debuteaza ceva mai greu, spre final te prinde intr-o lume extraordinara. Pentru toti cei interesati de alte carti ale autoarei, recomand si "Multumesc pentru amintiri".
    Keep up the good work, Ghanda. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu am citit nimic scris de acesta autoare, dar vad ca multe bloggerite o recomanda. Voi incerca sa citesc si eu cartea, dar dupa ce termin de facut recenziile pentru campanie. ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte interesanta actiunea cartii si modul in care ai explicat de ce merita citita. Am pus cartea pe lista prioritatilor!

    RăspundețiȘtergere
  5. pare tare interesata , mi se pare mie sau e unpic o carte politista?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mie mi se pare mai mult psihologica chiar daca la inceput pare politista daca ne gandim la ancheta de detectiv cu pixuri etc

      Ștergere
    2. Si mie mi s-a parut mai mult psihologica decat politista, se concentreaza mai mult pe ce gandesc si simt personajele decat pe anchete propriu-zise.

      Ștergere
  6. wow, deci puteam sa bag mana in foc ca e vorba despre o carte de dragoste tinand cont de numele autoarei care ne-a obisnuit cu povesti de dragoste, titlul ales este intr-adevar perfect, acum ca am descoperit despre ce este vorba, cartea se pare ca are si un substrat psihologic puternic, personajele care dispar/cauta sau reapar isi vor gasi raspunsuri la intrebari.super! imi place recenzia! de abea astept recenzia de la Cheia

    RăspundețiȘtergere
  7. „Dispăruți fără urmă” deci asta a fost alegerea voastră?! Interesant titlu v-ați ales. Interesant punct de vedere asupra romanului.
    Nu îmi mai amintesc foarte multe, căci am citit-o cu ceva vreme în urmă, dar știu că deși am fost dezamăgit că nu-i o poveste de dragoste așa cum Cecelia ne-a învățat, însă, la final am văzut partea plină a paharului. E o poveste care ne învață că redescoperirea sinelui e primul pas spre a fi niște oameni mai buni, dar și spre a deveni exact oamenii care ne dorim să fim. Până la urmă am constatat că mi-a plăcut cartea.

    Felicitări pentru recenzie!

    P.S. Curând voi posta și eu prima recenzie a campaniei.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mai era o carte numita tot Disparuti , cand am vazut titltu ma gandeam la cartea de Michael Grant

    RăspundețiȘtergere
  9. Am vrut să mi-o cumpăr la Gaudeamus, dar nu știu ce-am făcut de s-a încheiat târgul și am plecat fără ea. A, ba da, știu! Mi-am luat o carte de la ei despre Elisabeta Bathory.
    În fine, și eu recunosc că la început, când am văzut titlul, am crezut că este un roman de dragoste. Dar acum chiar m-ai făcut curioasă și am trecut cartea pe lista "must read".
    Baftă cu comentariile și la cât mai mulți copăcei! :D

    RăspundețiȘtergere
  10. am citit cartea;dincolo de faptul ca personajele isi rezolva problemele, as fi vrut sa existe o solutie si pentru cei "disparuti", dar imi dau seama ca ei era impacati cu soarta lor si nu vroiau sa si-o schimbe pentru ca se adaptasera la viata lor
    spor la plantat copacei

    RăspundețiȘtergere
  11. După ”PS: Te iubesc” am zis că nu mai citesc nimic de Cecilia Ahern, dar acestei cărți i-aș da o șansă :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu am citit nici o carte de Cecilia Ahern, iar toate recenzile la cărțile ei (pe care le-am citit în cadrul campaniei) sunt la romane de dragoste, care ma atrag, dar nu prea. Însă cartea asta e altfel și cred că merită citită (sper să nu supăr pe nimeni dacă spun că mai mult ca celelalte :D).

    RăspundețiȘtergere
  13. O carte cu copii disparuti nu e tocmai pe gustul meu. Dar ma bucur pentru ca am aflat mai multe din recenzia ta. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  14. Buna recenzie. Chiar ma face sa fiu curioasa cu privire la modul concret prin care personajul s-a gasit pe sine, asa ca am sa o citesc si eu.
    Cu privire la titlu trebuie insa sa te contrazic. O fi "Disparuti fara urma" mai apropiat de subiect, dar in urechile mele suna a titlul de serial politist plin de clisee. "A Place Called 'Here'" in schimb suna ceva mai interesant si original.
    In orice caz, mi-a placut recenzia, scurta si la obiect. Tine-o tot asa, oamenii se plictisesc repede :))

    RăspundețiȘtergere
  15. Frumoasa recenzie!Am si eu cartea dar nu am citit-o inca.Dar abia astept sa o fac:D

    RăspundețiȘtergere
  16. Faina recenzia, subiectul m-a prins deja, poate tocmai ca din recomandarea ta imi pare o carte "altfel", care iti ramane imprevizibila, dincolo de prejudecati. Succes la plantat!

    RăspundețiȘtergere
  17. Din recenzia ta mi se pare mai interesanta cartea aceasta decat altele scrise de autoare:)
    Spor la plantat copaci

    RăspundețiȘtergere
  18. Observ că foarte multe persoane au ales să citească Cecelia Ahern. Categoric trebuie să îi citesc şi eu cărţile. Dacă spui că este genul de carte care te îndeamnă să "arunci o privire" în interiorul tău şi te poate determina să încerci să schimbi ceva la tine, consider că merită citită.
    Sunt de acord cu tine în privinţa titlului.

    RăspundețiȘtergere
  19. Ai reusit saa faci curioasa, pare un subiect inedit, mai ales ca n-am citit nimic de aceasta autoare.

    RăspundețiȘtergere
  20. Imi place recenzia, insa uitandu-ma la cartile Ceciliei observ ca le are destul de piperate in comparatie cu ale lui Musso si cu ale lui Sparks!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.